Alfons Anker – Genetica si cum se transmite culoarea la porumbei voiajori

Culorile-porumbeilor

Pentru a intelege mai bine cum se transmite culoarea la porumbei voiajori ,am sa fac o mica introducere din materialul anterior din 23 august – Determinarea culorii la porumbei vioajori.

Perechea de cromozomi cea mai studiata este cea a cromozomilor de sex, notata simbolic cu XY la femele si XX la masculi. Daca privim lucrurile mai in amanunt este vorba de fapt, de doi cromozomi identici la masculi si de un cromozom intreg (X) si un rest cromozomial (l-am putea numi cromozom atrofiat – Y) la femele. Acest rest cromozomial (Y) contine foarte putine informatii genetice. Daca am vrea sa fim non-conformisti am putea chiar sa afirmam ca femelele in loc de o pereche au numai un singur cromozom – X.Cand se formeaza noua celula din care infloreste embrionul, femela pune la bataie un X sau un Y (si doar pe X sta informatie de culoare):

– daca femela pune X, puiul iese mascul si culoarea este dictata de ambii parinti in funcite de dominanta si recesivitate (puiul este construit din celule X + X)
– daca femela pune Y puiul iese femela si culoarea este dictata doar de tata (puiul este construit din celule X + Y) . Din punctul de vedere al geneticii culorilor acesta este un lucru foarte important, dupa cum vom vedea mai tarziu.Am spus ca culoarea penelor la porumbei este data de un singur compus chimic (melanina), a carei dispunere, densitate sau absenta da marea varietate a culorilor. Diferentele de asezare a pigmentilor in pene se datoreaza printre altele variabilitatii melaninei, adica a diferitelor forme (cristaline).

Sunt 3 culori de baza: albastru-negru, rosu dominant si brun. Am scris albastru-negru deoarece pigmentul este negru, dar dispunerea diferita in pene da nuantele de albastru, incepand de la gri deschis pana la negru.Culoarea bruna e o culoare foarte rara la porumbei voiajori. Raritatea se datoreaza caracterului recesiv fata de celelalte doua culori de baza.

Din punct de vedere genetic cele 3 culori de baza sunt produse de gene alele si se gasesc pe cromozomii de sex. Genele poarta informatia chimica a codului genetic. Fiind alele, inseamna ca pe un cromozom se gasesc in acelasi loc (locas – locus). Masculii avand 2 cromozomi, vor avea doua gene care codeaza culoarea. In schimb femelele nu poarta gena de culoare pe cromozomul atrofiat (Y), deci ele vor avea in codul genetic o singura culoare de baza.

Daca genele de culoare sunt de acelasi fel (doua albastre sau doua rosii), nu incape nici o indoiala asupra culorii porumbelului in cauza, in schimb cand avem doua gene ce codeaza culori diferite, se va manifesta culoarea care are un caracet dominant asupra celeilate. Termenul de “dominant” sau opozitul lui termenul “recesiv” este o notiune arbitrara aleasa pentru a putea determina care insusire se va manifesta, atunci cand aceasta insusire este codata diferit de doua gene care pot fi alele sau nu.

De exemplu daca un porumbel are culoarea rosie, codarea culorii rosii este data fie de doua gene pentru rosu, fie de o gena de rosu si o alta gena de albastru sau de brun. Cu acest exemplu am aflat deja, ca rosul e dominant asupra albastru-negru si asupra brun. La randul lui albastru-negru se manifesta cu caracter dominant in dauna culorii brun.Prin definitie daca vorbim numai la modul general despre o insusire (culoare) ca are un caracter dominant (fara sa amintim asupra carui alt caracter), inseamna ca ne raportam la ceva. La porumbei toate insusirile se raporteaza la caracterele considerate de baza ale porumbelului de stanca. In cazul culorilor caracterul se raporteaza la culoarea albastra cu doua dungi negre pe aripi ale speciei salbatice.

In legatura cu “desenul” porumbeilor, “pattern”, iata cum stau lucrurile succint:dincolo de culoare, fenotipic, cantitatea de pigment prezenta in porumbel genereaza trei mari tipuri de “desen”; desi seria “pattern” cuprinde doar trei tipologii (“barless” – fara dungi; “bar”- dungat si “checker” – solzat), putem clasificata mai larg cuprinzand si stari intermediare.

Ordinea descrescatoare a dominantei este:
-Inchis(gut) = negru cu burta si coada albastra(dunga neagra)

negru

  • Solzat inchis = sozat foarte des, culoare albastra de dedesupt , abia vizibila

images (19)
– Solzat = solzat albastru obisnuit , mijlociu

images (16)
– Solzat deschis = putin solzat

solzatalbastru
– Albastri = albastru barat , cu dungi(trese)

albastru marnurat
– Albastru nebarat = albastru , fara dungi.

– Albastru nu este o culoare ci o lipsa partiala de pigmenti negri.
– Alb=lipsa totala de pigmenti

images (23)
– Rosu se transmite dominant (vorbesc de rosul voiajorilor nu de culorile lucioase la unele rase de ornament care pot fi recesive).

rosu inchis

Exemplul 1

Daca imperechiem un mascul rosu(homozigot)XrXr+femela rosie XrY = vor fi numai pui rosii (sozati sau dungati)
masculul (XX)
femela (XY)
r = rosii solzati, trestii, baltat rosu, cuc rosu;

cucrosu trestiu
n= negru, solzat, dungat, baltat negru, cuc negru;

negru baltat
Am adaugat acest r si n pentru cei care nu au invatat inca biologie la scoala , ca sa inteleaga cum functioneaza, din acelas motiv am renuntat si la alte simboluri din literatura de specialitate.
Exemplul 2
Daca imperechiem un mascul rosu(homozigot) XrXr +femela solzata(n)XnY = puii : masculi rosii (heterozigoti.XrXn), femele rosii, XrY
Masculul rosu heterozigot este rosu(sau trestiu) dar cu cioc negru si puncte negre pe coada sau pe remige.
Exemplul 3
Daca imperechiem un mascul rosu(heterozigot) XrXn + femela solzata(n) XnY =puii: masculi solzati si dungati,XnXn, femele dungate si solzate XnY,masculi rosii XrXn,femele rosii,XrY.
Exemplul 4
m Daca imperechiem un mascul albastru, XnXn + femela trestie XrY = puii: masculi trestii XrXn, femele albastre,XnY.
O femela rosie a avut todeauna un tata rosu, si va avea fii rosii.
Un mascul rosu,heterozigot si o femela rosie pot avea pui albastri si daca da, care este sexul lor?
Puii masculi vor fi toţi roşii (r) homozigoţi în proporţie de 25% şi 25 % heterozigoţi iar femelele vor fi 25 % roşii şi 25 % albastre (n).
Cu alte cuvinte la intrebare avem XrXn + XrY =
XrXr – masculi rosii homozigoti
XrY – femele rosii
XnXr – masculi rosii heterozigoti
XnY – femele albastre
Masculii de pigment rosu homozigoti au ciocul si unchiile de o culoare foarte deschisa si nu prezinta “stropii” aceia de culoare neagra ce apar in special in coada si remige in cazul celor heterozigoti (purtatori de albastru-negru ! ….sunt din pacate, destul de rar intalniti rosii homozigoti!

Referitor la solzati si dungati treaba este cat se poate de clara. Aceste gene nu tin de sexul parintilor, ele fiind gene autozomale.
Asa ca, daca femela este fidela masculului ei, niciodata din doi dungati nu vom obtine un solzat.Pentru “pattern” – desen :gena “Spread” NU face parte din seria “pattern” si se gaseste pe un cromozom diferit !
In realitate, un porumbel negru sau rosu este dpdv genetic purtatorul unuia dintre desene (“barless” – fara dungi; “bar”- dungat ori “checker” – solzat) dar si de gena “Spread” responsabila cu uniformizarea pigmentului pe intreg corpul!Practic, independent de sex, avem urmatoarele variante:
Spread homozigot X Spread homozigot = numai Spread homozigoti
Spread homozigot X Spread heterozigot = 50% Spread homozigoti; 50% Spread heterozigoti.
Spread heterozigot X Spread heterozigot = 25% Spread homozigot; 50% Spread heterozigot; 25% non-Spread.

Toti porumbeii apartin uneia dintre cele trei tipuri de desen, dar uneori, prezenta desenului este ascunsa de efectul unei/or alte gene!
prezenta “solzilor” este o insusire care se mosteneste independent de pigment (culoarea de baza) si nu este legata de sex !Relatia genetica dintre aceste tipuri de “desen” este una simpla de tipul dominanta-recesivitate !Un desen “inchis” domina tot ce este mai deschis decat el; -gut domina solzat inchis,…….domina albastru barat(wild tipe-termenul nostru de comparatie) care domina albastru nebarat !Se poate spune si ca orice “desen deschis” este recesiv(poate fi ascuns) fata de toate “desenele mai inchise” decat el !Aceasta scala este valabila si in cazul pasarilor cu pigment rosu.Cei mai puternici sunt porumbeii rosu inchis , apoi rosu solzat inchis , apoi rosu solzat deschis , argintii pe fond inchis si in final argintii.
Din legile prezentate anterior privind dominanta si recesiviatea reiese faptul ca , din culori inchise , pot rezulta urmasi cu culori deschise , dar , din cei cu culori deschise , nu se vor forma urmasi cu culori inchise.
Daca se imperecheaza un albastru solzat homozigot cu un albastru , urmasii vor fi, fara exceptie , abastrii solzati heterozigoti din punct de vedere genetic , cu perechea alela ( AA- aa ), deoarece sozatii sunt dominanti fata de albastrii. Daca , insa , tot acest homozigot solzat il incrucisam cu un homozigot solzati inchis , toti urmasii vor avea culoarea solzat inchis , deoarece solzatii inchisi la culoare sunt dominanti fata de cei solzati obijnuiti.
Daca un solzat inchis homozigot este incrucisat cu un rosu homozigot , toti urmasii vor fi rosii homozigoti , deoarece culoarea rosie este dominanta fata de culoarea neagra .
Porumbeii rosii homozigoti sunt destul de rar intalniti .Porumbeii solzati homozigoti sunt intalniti destul de des. Pe acestia ii vom recunoaste in conditiile in care ii imperechem cu porumbei albastri.Daca produc exclusiv urmasi solzati , atunci puii vor fi , fara exceptie heterozigoti iar parintele solzat , dominant fata de partenerul lui albastru , va fi obligatoriu homozigot.Mai trebuie sa amintim si de culoarea neagra,spreaded care printre porumbei apare destul de rar. Aceasta culoare apare sub mai multe forme: negru , negru pal la care se observa dungile de pe aripa si de pe coada.Culoarea neagra se datoreaza pigmentarii foarte dese a penajului si de obicei se comporta dominant. Daca se incruciseaza negru cu negru , culoarea devine mai inchisa.Culoarea neagra poate sa apara pe neasteptate si atunci cand imperechem pasari rosii cu pasari albe , in conditiile in care unul dintre parintii prezinta factorul ( gena ) pentru culoarea neagra.

Am amintit dungile de pe aripa, pentru ca un alt constituent esential al coloraturii este desenul penajului (solzatura). Desenul este codat de gene care nu se gasesc pe cromozomul de sex (gene autozomale). In cazul desenului, caracter dominant are solzatura mai intensa. Deci o coloratura gut inchis are prioritate fata de gut deschis.Din legile privind dominanta si recesivitatea reiese clar, ca din “desene inchise” pot rezulta urmasi cu “desene deschise” dar NU si invers!
Pentru ca desenul nu este legat de sex,atat masculii cat si femelele pot fi homozigoti pt. un anume desen (poarta doua gene ale desenului respectiv) sau heterozigoti (au o gena dominanta care da si aspectul fenotipc si una recesiva)!!!!
Potrivit principiului recesivitatii, pt. a se manifesta fenotipic, o gena recesiva de fel trebuie sa intalneasca una similara (dublu exemplar)!
Practic avem urmatoarele posibilitati (indiferent de culoarea sau pigmentul parintilor):

nebarat X nebarat = numai urmasi nebarati
nebarat X barat homozigot = numai urmasi barati heterozigoti pt. nebarat
nebarat X barat heterozigot pt. nebarat = 50% barati (purtatori de nebarat); 50% nebarati
nebarat X solzat homozigot = numai urmasi solzati(heterozigoti) purtatori de nebarat
nebarat X solzat heterozigot pt. nebarat = 50%solzati (purtatori de nebarat); 50% nebarati
barat homozigot X barat homozigot = numai barati homozigoti
barat homozigot X solzat homozigot = numai solzati heterozigoti (purtatori de barat)
barat homozigot X solzat heterozigot (purtator de barat) = 50% solzati (purtatori de barat), 50% barati
solzat homozigot X solzat homozigot = numai solzati homozigoti
solzat homozigot X solzat heterozigot (purtator de barat) = numai solzati din care 50% heterozigoti (purtatori de barat)
Solzat heterozigot(purtator de barat) X solzat heterozigot (purtator de barat) = 25% solzati homozigoti, 50% solzati heterozigoti; 25% barati homozigoti.

cuc (2)
Despre gena Grizzle (G) “cuc” se crede ca ar fi semi-dominanta si uneori poate fi inhibata ca manifestare de prezenta altor gene cum ar fi spread sau recessive red (rosu recesiv)!

images (6)
“Cucii” homozigoti prezinta un fenotip diferit (arata altfel) fata de cei heterozigoti!
Cei heterozigoti (in special purtatorii de barat) lasa sa se vada patternul (desenul) si alterneaza pigmentul aparand un fel de “sare si piper”descărcare

in timp ce cucii homozigoti au f. mult alb pe corp de obicei uniform distribuit ; desenul poate sa nu fie vizibil deloc ba chiar pasarea sa fie aproape alba cu foarte putin pigment in remigele principale si coada!images (10)
in cazul in care pigmentul este ash-red (rosu obisnuit, nerecesiv) pasarea este vizual alba.Din punct de vedere genetic sunt doua tipuri de cuci: Almond (termen englez), intalnita mai ales la porumbei de ornament si Grizzle (termen englez), care e raspandit si la voiajori. Culoarea cuc (Grizzle) are caracter dominant. Imperechind porumbeii cuci un timp indelungat se poate obtine alb curat,cuc_drosu dar acesta difera de cel recesiv prin faptul ca se mosteneste dominant, iar culoarea ochilor la porumbeii albi din cuc nu e neagra, ca la cei albi recesiv.
Iata si expunerea practica :
cuc homozigot X altceva decat cuc = numai cuci heterozigoti
cuc heterozigot X altceva decat cuc = 50% cuci heterozigoti; 50% altceva decat cuci
cuc heterozigot X cuc heterozigot = 25% cuci homozigoti; 50% cuci heterozigoti; 25% altceva decat cuci
cuc homozigot X cuc heterozigot = 50% cuci homozigoti; 50% cuci heterozigoti

Acestea sunt independente de sexul, pigmentul ori desenul (patternul) parintilor.

Q varianta de dilutie a culorilor care pot fi legate sau nu de cromozomii de sex, este solzat albastru diluat .images (2)

Mai nou se poate vedea si printre porumbeii voiajori culoarea mozaic (pigmentati rosu si albastru in acelasi timp), care e considerata de unii autori ca fiind produsa, de fecundarea ovulului de catre doi spermatozoizi cu bagaj genetic diferit.mozaicAlte culori destul de des intalnite la voiajori sunt: Opal – data de o gena recesiva autozomala.rosu_opalCuloarea rosie a porumbeilor voiajori se manifesta in mod dominant fata de celelalte culori , din aceasta cauza fiind destul de raspandita.
De numele Dr-ului Bricoux – genial crescator belgian mort in 1945 se leaga multiplele referiri la culoarea rosie.
Dr. Arthur Bricoux a lasat , in cartea de aur a istoriei columbofiliei mondiale , o amintire nemuritoare , atat despre porumbeii lui , cat si despre talentul lui de crescator.
Perechea de cromozomi sexuali la mascului de noteaza cu ,, XX” , iar la femele cu ,,XY”.Gena care determina culoarea rosie o notam cu ,,R”. Masculii homozigoti pe culoarea rosie au cromozimul sexual urmator :
R R
R X

Masculii cu cioc inchis si ,, tigrat” , heterozigoti , au urmatorii cromozomi sexuali.
R a R= rosu
X X a= albastru.

Ereditatea legata de sex:

Daca se imperecheaza porumbei rosu dominant cu albastru dominant, atunci conformf primei reguli a lui Mendel toti urmasii acestei perechi sunt rosii. Daca se imperecheaza urmasii intre ei atunci se realizeaza o sciziune in raport 3:1 (3 rosii si 1 albastru). Acest raport poate fi recognoscibil, daca un nr suficient de mare de pui indeplinesc aceste PREVIZIUNI. Culoarea rosu dominant este transmisa ereditar in functie de sex. Astfel in generatia 2 vor fi: 50% M rosii, 25% F rosii si 25% albastru dominant. Daca se imperecheaza cu female rosii, toti urmasii directi rosii sunt masculi.

Caracterele dominante, recesive, intermediare,joaca in columbofilie un mare rol. Sunt dominante toate proprietatile care determina, ereditar, trasaturile fenotipului. Daca se imperecheaza de exemplu un porumbel negru dominant cu unul cu un colorit dominant albastru toti urmasii sunt negri deoarece negrul domina albastrul (prima regula a lui Mendel : daca se imperecheaza genitori cu proprietati dominante, urmasii mostenesc aceleasi caracteristici). Abia in urmatoarea generatie, in cazul aceleiasi combinari se POT obtine urmasi cu un colorit albastru, DACA LA FECUNDARE COINCID PREDISPOZITIILE PT ALBASTRU LA AMBII PORUMBEI. Albastru este culoare RECESIVA fata de negru.Daca se imperecheaza urmasi bleu-gri proveniti din parinti care unul era albastru si unul bleu-gris, atunci rezulta urmasi albastri si bleu-gris in raportul 3:1. Genetic vorbind, dintre urmasi, unul este dominant bleu-gri, 2 sunt recesiv bleu-gris si 1 este dominant albastru. RAPORTUL 3:1 ESTE DEPENDENT DE UN NUMAR SUFICIENT DE IMPERECHERI si este cu atat mai PROBABIL cu cat nr de imperecheri este mai mic. (A 2-A REGULA A LUI MENDEL: se imperecheaza urmasii cu o ereditate mixta ai caror urmasi se scindeaza la randul lor in raport de 3:1 DACA O CARACTERISTICA DOMINANTA LUATA IN CONSIDERATIE ESTE DOMINANTA FATA DE CEALALTA).

 

Din concluziile rezultate in urma cercetarilor personale ale lui Lahoye si Cordiez am spicuit pentru cititori cele mai importante date:
1. Culoarea rosie domina toate celelalte culori
2. Solzatii inchisi ( pe rosu sau albastru )  sunt dominanti fata de albastrii solzati , albastrii dungati si albastrii fara dungi.
3. Albastru solzat domina albastru dungat si albastru fara dungi
4. Albastru dungat domina albastru fara dungi
5. Culoarea neagra este dominanta fata de culoarea albastra.
6. Culoarea deres este recesiva fata de celelalte culori.

 

Ultimile comentarii
  1. Fodor 1 septembrie 2015
  2. Sava Gruescu 2 septembrie 2015
  3. Victor Ioan Popoviciu 26 august 2016

Lasă un răspuns

Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici

Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții media sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de media sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Setările cookie pe acest website sunt setate astfel încât să vă ofere cea mai bună experiență posibilă.

Închide