Ce ar trebui sa stii (3) – Un articol de Ad Schaerlaekens

Tricomonoza este o problema care nu mai este atat de mult o problema, in ciuda faptului ca in ultimii ani se auzeau destule in acest sens. Medicamentele traditionale nu mai erau eficiente iat medicii veterinari prescriau doze tot mai puternice. Multi se temeau ca intr-un viitor apropriat, tricomonoza nu mai putea fi controlata. Era intr-adevar o problema serioasa. Multi crescatori nu puteau sa reproduca un pui sanatos daca parintii nu erau tratati in prealabil. Se pare ca o boala este pe care de dispatie, in timp ce alta este pe cale sa se arate. Cand porumbeii clocesc.

Pentru unii crescatori problema a devenit atat de mare incat tratau atunci cand puii erau in cuib. Dar vremurile s-au mai schimbat.

CONTRAR

Este logic ca porumbeii sa fie vulnerabil la bolile pentru care au fost tratati cel mai mult. Dar spre surprinderea oamenilor de stiinta, a medicilor veterinari si a crescatorilor de porumbei, tricomonoza a devenit o problema mult mai usor de gestionat. Astazi sunt campioni care niciodata sau rar trateaza impotriva tricomonozei. “Rar” inseamna inainte de sezonul de reproducere si inainte de sezonul de concursuri, si asta este tot.

Totusi, trebuie spus, ca sunt crescatori care CRED ca ei nu trateaza niciodata, dar cine poate. Acestia pun BS in apa de baut dupa fiecare etapa pentru a “desinfecta” si nu realizeaza ca aceste chestii contin substante impotriva tricomonozei. Este uimitor cum s-au schimbat simptomele in decursul anilor. In trecut, o substanta galbena in cioc si gat insemna tricomonoza. Azi aceste simptome inseamna “variola interna”.

Azi simptomele tricomonozei sunt gaturi care sunt prea rosii cu linii subtiri si vascoase, puii din cuib care slabesc, gainat care miroase acru.

UN OCHI RACIT

Asa cum am spus mai sus, o noua problema a aparut: un ochi racit. Nu este vorba de traditionalul “ochi umed” ci de pleopa care acopera jumatate de ochi. Crescatorii au gasit ca daca le dai porumbeilor traditionalele picaturi de ochi, porumbeii sunt bine dupa doua saptamani. Daca nu faci nimic, este nevoie de 14 zile! Cu alte cuvinte picaturile de ochi nu au avut niciun efect.

De fapt vorbim de o infectie virala si puiii (la maturi rareori este o problema) care sunt expusi la razele soarelui sunt vulnerabili. In perioadele cu vreme inchisa nu auzi de ochi raciti. Si totusi este usor sa ajuti pasarile sa iasa din aceasta stare, un coleg columbofil stie foarte bine.

BAIATUL RAU

Crescatorul fusese”un baiat rau”, mai mult acesta sties i el acest lucru. Ce a facut acesta gresit? Vinerea a imbarcat porumbeii care suferisera de raceala la un ochi pentru etapa sambata. De vreme ce acele pasari vor transmite mai departe si celorlalti porumbei. Dar sambata acesta era panicat. Datorita vremii nefavorabile etapa a fost amanita pentru duminica. Acum acesta se temea ca ochii inchisi pe jumatate vor avansa si se vor inchide de tot.

“asteapta pana duminica dupa etapa si vei fi surprins”, i-am zis eu. NU avea nicioidee ce vroiam sa-i spun dar duminica a a vut o surpriza. Cand au ajuns porumbeii duminica acasa nu mai aveau nicio problema.

“Cum ai reusit sa faci una ca asta? Ai cumva acces la porumbeii din masina de concurs?” m-antrebat acesta. Binenteles ca nu am facut nimic cu acei porumbei. Era vorba de altceva. Porumbeii au stat la intuneric in masina de transport pentru o perioada de timp mai mare.

SIMPLU

Concluzia este cat se poate de clara (simpla): Daca porumbeii tai sufera de “un onchi racit”, poti pur si simplu rezolva problema. Pune-i la intuneric pentru o vreme. Doua notpi si o zi plina sau doua zile pline si o noapte. Deseori am sfatuit colegii columbofili sa faca asa. NIciunul nu a regretat daca mi-au urmat sfatul. Pana acum…

20160907_163408

PROPRIA GRESEALA

Acum cand scriu aceste randuri este teribil de cald. UN coleg columbofil tocmai please de la mine de acasa. Acesta vroia sa imi arate niste porumbei care se comportau foarte ciudat. Acestia pareau beti. Ce se-ntamplase cu ei? Acesta ii tratase timp de cinci zile cu Suanovil (spiramicina) pentru a combate niste probleme respiratorii. Medicamentul este foarte bun, poate cel mai bun, dar problema a fost vreamea foarte calda. La temperaturi de 25 de grade sau mai mari, poreumbeii beau de trei ori mai multa apa decat este normal. Asa ca acestia primise 300% din doza prescrisa. UN columbofil serios ar fi trebui sa stie acest aspect.

UN ALT CAZ

M-a facut sa ma gandesc la un crescator ale carui pasari au avut salmoneloza in urma cu cativa ani. Acesta le tratase cu Baytril 2,5% (probabil cel mai bun medicament in acest sens) dar dupa cateva luni de zile mai tarziu unele pasari au avut din nou salmoneloza. “Acest medicament este de tot rahatul” se plansese acesta. Bineteles ca Baytril este asa. Aces barbat a facut si el o greseala mare. Acesta a pus 2 ml la litru de apa, in timp ce acesta trebuia sa fi pus 4 ml. Faptul ca facuse acest tratament pe vreme rece, toamna, cand abia ca beau apa porumbeii. Cand vine vorba de medicament ear trebuie sa tii cont de procente. Baytril 2,5 % sau 10 %, intre aceste doua este o diferenta imensa.

IN CONCLUZIE

In cazul in care nu stii cum sa te descurci cu probleme de sanatate, nu ar trebui niciodata sa vorbesti doar cu un simplu medic veterinar. UN simplu medic veterinar este un medic veterinar normal, care nu a studiat niciodata despre porumbei. Cand vine vorba de cai, cainsi si vaci si alte chestii s-ar putea sa fie foarte bine informat, dar cand vine vorba de porumbei, acestia cunosc prea putine sau nimic.

Doar un medic vererinar specializat in porumbei, sau mai bine un medic veterinar care zboara porumbei, este omul la care trebuie sa apelezi.

Ar trebui sa stii ca majoritatea medicamentelor bune sunt facut pentru animalele de ferma, pui, caini, si asa mai departe. Pe prospect scrie ca doza este determinate de greutatea corpului. Asa ca, cu cat este mai mare greutatea corpului (cu cat este mai mare animalul), cu atat este si doza mai mare.

Da in cazul porumbeiilor sunt alte norme de calcul. Acestia au nevoie de o doza mai mare. Medicul veterinar specializat in porumbei stie acest lucru, iar simplul medic veterinar nu stie acest aspect.

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere si adaptare: Andrei Bondar

© columbofil.com

jordisignature

Ultimile comentarii
  1. Robert Marian 8 septembrie 2016
  2. ionut 8 septembrie 2016
  3. Petrica 7 iulie 2017

Lasă un răspuns

Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici

Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții media sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de media sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Setările cookie pe acest website sunt setate astfel încât să vă ofere cea mai bună experiență posibilă.

Închide