In revista columbofila belgiana “De Duif” aparuse un articol despre Dl. Van Beers. Acesta era descris ca fiind cel mai bun din Germania in anul 2015.
Van Beers sustine ca succesul sau se datoreaza urmatoarelor lucruri:
- Porumbei de calitate (binenteles).
- O crescatorie buna (nimic specatulos).
- Iesirea la pensie (mai mult timp pentru porumbei) si
- Acesta dadea tot mai putine medicamente si suplimente porumbeilor de-alungul ultimilor ani. Acesta sustine ca mai putine medicamente si mai putine suplimente au dus la rezultate mai bune.
NU PREA BUCUROSI
Este de la sine inteles ca producatorii de astfel de suplimente nu sunt foarte bucurosi sa citeasca astfel lucruri.
Iar unele reviste columbofile si website-uri nu vor fi nici ele prea bucuroase. Acestea depind de reclame, fara reclame nu vor putea supravietui, iar in marea mojoritate din reclame contin acele suplimente sau mai bine zis “produse” care sunt promovate.
Nu poti nega faptul ca acei detinatori de “castele in aer” dispun de multe resurse. Acestia vin an de an cu ceva nou, avand ca rezultat faptul ca rafturile cu “produse” pentru porumbei sunt pline ochi cu “produse de care porumbeii au absoluta nevoie pentru a castiga”.
Daca ai urma sfaturile pe care ti le spun sapte zile din saptmana nu ar fi indeajuns pentru a pune toata “mizeria” pe mancare sau in adapator. Iar in tari “in curs de dezvoltare din punct de vedere columbofil” este si mai rau.
RIDICOL
Porumbeii ar trebui sa aibe un stomac puternic, cum altfel acestia ar putea sa faca fata si sa supravietuiasca la tot rahatul acela inutil, ma mai gandesc si eu uneori.
Si ma mai intreb cum reuseau porumbeii nostri sa supravietuiasca in zilele de odinioara cand acele pastille, prafuri si potiuni (lichide) care “sunt absolut necesare astazi” nu existau.
Credeti-ma, porumbeii in general erau mult mai sanatosi atunci.
Astazi ai la dispozitie chestii pentru si impotriva a orice.
In Olanda sunt prafuri la care se face reclama si in care spun ca reduc pierderile de pui.
Alte chestii vor oferi porumbeilor mai multa siguranta de sine si mai sunt si pastille care ar trebui sa reduca stresul.
Nu glumesc. Nu prea am buna dispozitie sa glumesc datorita unei dureri la genunche.
Dar ce sa mai cred despre acele produse care ofera o mai buna rezistenta naturala?
Iar in fiecare an sau la fiecare doi ani avem parte de aceeasi poveste:
Cand crescatorii afla ca ceea ce au cumparat nu este decat mizerie, apare ceva nou pe piata. Peste cinci sau zece ani nici nu mai stii nimic asa numitele “secrete ale campionilor”. Dar din nou apare ceva nou pe piata.
Iar columbofilii naivi, care sunt atat de dornici sa castige, cad din nou. Iar si iar. An dupa an. Pe timpul copilariei mele, Fratii Janssen erau acuzati ca ofereau porumbeilor lor chestii pe care altii nu le aveau.
Castigatorii din sportul columbofil o pot face si fara
O CONVERSATIE CU…
In fiecare luna sau aproape in fiecare luna chestionez un campion pentru revista columbofila “De Duif” in Europa.
Una din intrebari pe care o pun neaparat este despre suplimentele pe care le ofera porumbeilor; ceea ce mananca si beau porumbeii pe langa hrana normala.
In zadar am incercat sa gasesc un punct comun intre cei chestionati, se pare ca nu exista un astfel de punct comun.
Putin cred in produse care ajuta la recuperarea porumbeilor, nimeni nu crede in chestii care ofera un boost (imbold) – impuls cand vine vorba de conditia porumbelului.
Asadar este clar ca nu campionii sunt cei care cumpara toate aceste produse pe care le gasesti pe rafturile magazinelor columbofile, doar “aspirantii” o fac; crescatorii care doresc sa devina campioni!
Sunt totusi cateva lucruri care ar putea sa aibe sens sa le luati: Sedochol si electrolitii.
Mai bine de o treime dintre crescatori cred in sedochol, mai bine de jumate ofera porumbeilor electroliti, in special pe vreme caniculara, si TOTI folosesc GRITUL, dandu-I cea mai mare importanta. Gritul nu este un aditiv, supliment, ci mai degraba hrana normala.
“Vitaminele” pe de alta parte este un cuvant rarerori auzit.
DE CE ATUNCI?
De ce atunci, ai putea sa te intrebi, nu se face reclama la grit daca este asa de important?
Raspunsul este simplu. Nu se castiga bani din grit. Este greu, greu de manipualt si neprofitabil. Doar durere de cap pentru dealeri.
BELGIANUL
Nu este pentru prima data cand scriu despre (produsele) chestiile inutile si mult prea scumpe la care se face reclama in mod agresiv.
In urma cu ceva vreme un Belgian a reactionat. “Ad are dreptate” spunea acesta, “dar… doar la etapele pana la demifond. Cand porumbeii sunt concurati in mod intensive au nevoie de mai mult decat mancare”. Si ghici ce? Acel barbat, este comerciantul unor astfelde suplimente.
Cand citesti un articol este de folos sa te intrebi uneori: De ce a fost scris si de catre cine?
V d Merwe, Verkerk, Koopman, van Olmen, Joosen, Daniels si altii nu sunt doar “crescatori care zboara doar demifond” ca si mine. Acestia zboara si etape lungi, dar nici unul nu ofera porumbeilor sai “acele produse de care porumbei au absoluta nevoie”.
LENES
Daca este vreu crescator care cere mult de la porumbeii sai, Acela este olandezul Bas Verkerk.4
Verkerk: “Ce ar trebui sa le dau? De ce au nevoie porumbeii pentru a extrage din mancare. Daca le dai toate acele produse. Mie frica ca vei face corpurile porumbeilor “lenese”.
Un altul care zboara porumbeii saptamana de saptamana de la 500 la 600 de km este Daniels.
Dupa spusele multora, acesta este cel mai bun in Belgia la “mare fond”. Desi nu a cheltuit niciodata bani pe porumbei.
Singurul lucru pe care acesta il dau porumbeilor este electrolitul.
Willy Daniels
ELECTROLITII
Daca este ceva c ear putea sa ajute porumbeii, acel ceva este electrolitii.
In special pe vreme caniculara. Dar este obligatoriu sa-l dam? Hmn.
Pentru mine exista un singur lucru care trebuie facut in sportul columbofil: o selectie dura.
Ce am vrut sa spun: reprodu multi pui, zboara-I pe cat mai multi si elimina cat mai multi.
Am facut referire la Daniels. Candi l intrebi “cum de esti atat de bun?” raspunsul sau este: Selectia.
In 2013 a inceput sezonul cu 55 de pui. Toamna doar 11 dintre ei au mai ramas. Cati dintre ei vor mai fi si dupa trei ani?
Un lucru la care sa meditam!!!
Autor: Ad Schaerlaeckens
Traducere si adaptare: Andrei Bondar
Îmi place articolul! Mă uitam intr-o zi pe site-urile ce comercializează produse columbofile si gândeam, “Aia-mi trebuie, aia-mi trebuie, …, la final când fac un calcul, trece de 2-300 de lei, bani care ar putea fi cheltuiți pe o hrană cat mai buna si grit.
Foarte adevarat! O spun din propria experienta. Anul acesta, am angajat la fond 20 de pasari la prima etapa. Din 4 etape, doar la una am avut un rezultat normal (27 de puncte cu primul porumbel), in rest de doua ori in primii 10 din peste 4000 de porumbei, si am castigat ultimul marathon de 840 km, atat cu porumbel cat si la crescator! Ce am folosit? Grit, drojdie, usturoi, otet de mere, electroliti, probiotice, Sedochol si mancare buna. Nu mai exista Belgasol, Mumm, Boost, Hemolyt, Carbosol etc. Cel putin pentru mine… 🙂
Felicitari pentru rezultate, si eu am ajuns la concluzia aceasta ca e mai bine cu produse putine, doar ca la viteza e nevoie de putin ajutor, daca tu nu dai produse si ceilalti o fac s-ar putea sa nu fi atat de in fata in clasament, dar de venit vor veni binisor. LA fond si maraton cred ca e mai bine cu produse putine cele pe care le-ai enumerat tu sunt esentiale, iar gritul proaspat in fiecare zi face minuni.
Interesant articol intr-adevar cu mai putine produse e mai bine,dar sa nu uitam recuperarea
e cea mai importanta tricomonoza si respiratie doar cand ii nevoie in rest mancare buna si gritul pe primul loc.
fara pun probiotic, iod proteina un electrolit , o glucoza putina vitamina , un ph – al apei si macar cate o zi in saptramana trico sau cai resp nu cred ca faci mare branza in sezon , si sa nu uitam de ceva pentru ficat poate sedochol poate altceva , in rest mancare buna , antrenament bun si pasari bune