Pacalit – Un articol scris de Ad Schaerlaeckens

Mai jos puteti gasi un articol scris de Ad Schaerlaeckens in luna septembrie 2012 in limba engleza, titlul articolului este “FOOLED?”. Traducerea imi apartine.

PACALIT?

Cel mai important lucru in a avea success in sportul columbofil este sa ai pasair de calitate, desi unii gandesc altfel.

Intrebarea pe care si-o pun multi este “Cum si de unde pot achizitiona aceste pasari bune? Raspunsul este simplu: In toate felurile posibile.

Poti sa le cumperi, sa le primesti gratis, sa faci schimb de pasari sau sa ajunga (pripaseasca) in crescatoria ta si sa ramana. Cele mai scumpe pasari de la cei mai renumiti crescatori au fost cele mai dezamagitoare. De fapt pasarile mele de baza, fie le-am primit gratis s-au am facut schimb de pasari.

FIECARE ESTE  DIFERIT

In ultimul timp Albert Marcelis mi-a spus de multe ori ca el nu a platit niciodata pentru porumbei si ca a avut succes cu majoritatea pasarilor pe care le-a introdus in crescatorie. Dar Albert a fost unul special.

G v d Wouwer are o istorie similara. Singurii bani cheltuiti pentru porumbei au fost banii platiti clubului de care apartinea.

Campioni ca si Boeckx, Stickers Donkers, Diels, Wouter, Jos van der Veken, toti campioni in provincia Antwerp,  sunt la fel. In trecut deasemeni M. Voets a devenit faimos cu pasari primite gratis. Claessens, Verkerk si Vandenabeele au inceput sa investeasca bani doar atunci cand au devenit faimosi.

Desigur ca sunt o multime de columbofili care au ajuns in top prin achizitionarea de pasari. Dar chiar si pentru oameni cu bani nu este atat de usor. Acei oameni care si-au “cumparat campioni” sunt deasemeni desptepti. Cine a auzit de Lowet in urma cu cativa ani?

Pascal Verreckt!

El a cumparat doua randuri de oua cu bani putini si printre aceste oua a iesit o pereche care ia pavat drumul catre varf. Un bun exmplu este cel al tatalui si fiului van Oeckel. Tatal Jan nu  cheltuit bani cu achizitionarea de porumbei si totusi a devenit campion. Desigur fiul a stiu cum sa procedeze.

EU INSUMI

Primele pasari achizitionate de mine de la Smits din Zandhoven, pe cand inca eram tanar. Smits castigase locurile 1, 2 si 3 in “Cursa Atomb” in Lier, o cursa importanta pentru aceea perioada.

Sa castigi primele trei premii a fost senzational dar ce a fost si mai senzational, cei trei erau frati.

In acele zile foarte putini cumparau porumbei, dar eu eram diferit. Am mers la el, am cumparat doi frati cu cei trei invingatori si: Bingo. Mai tarziu am mers la Maurice Voets.

In acele zile toate cluburile in provincia Antwerp au incercat o nou concurs: toate pasarile erau concurate intr-o “dubla” provinciala. Fiecare concura impotriva fiecaruia si primele 3 curse au fost castigate de Voets. Din cauza ca avea o locatie favorabila dupa cum spuneau unii. Eu stiam mai bine. Voets castiga atat cu vant din fata cat si cu vant din spate. A avut el locatia crescatoriei mai buna decat ceilalti? Hai sa fim seriosi. De la Voets am cumparat doua cosuri pline cu pui.

Nu voi uita niciodata cum un domn modest si cumsecade din orasul Kessel mi-a zis atunci”: “Printre acesti pui ar trebui sa gasesti cativa buni”. Si intr-adevar am gasit o pereche buna printre acei pui. Inca ma invinovatesc pentru ca am eliminat prea devreme ceilalti pui.

CONSANGVINIZARE

Cine nu a auzit de “Kannibaal” a lui van Dijck? Poti sa gasesti pedigreul lui oriunde pe internet. Acest pedigree arata ca “De Kannibaal” a fost reprodus din pasari primite gratis de la crescatori locali necunoscuti. Niciun nume faimos in pedigree. Oamenii spun ca pentru a obtine reproducatori buni ai nevoi intai sa creezi propria familie de porumbei. Iar o familie proprie de porumbei o obtii prin consangvinizare. “Kannibaal”a fost unul dintre cei mai buni reproducatori obtinut prin incrucisari. Acelas lucru cu faimosul “Kweekkoppel” ai lui Meulemans, descris de multe ori ca fiind cea mai puna pereche de reproducatori dintotdeauna. Deasemeni aceasta pereche a fost obtinuta prin incrucisari.

Daca doresti sa vinzi porumbei atunci trebuie sa consangvinizezi.

Daca vrei sa concurezi bine atunci trebuie sa incrucisezi.

Trebuie spus ca in pedigreul multor familii ale marilor campioni doar un singur porumbel tot apare mereu si mereu.

Ganditi-va la “Artiest” al lui Houben, “Kleinen” al lui Vandenabeele, “Kleine Dirk” al lui Koopman, “Chantilly” a lui Luc van Mechelen, “Lowet Pair” al lui Verreckt Arien. Lowet a fost un necunoscut. Dar dar aceasta soarta celor care nu concureaza multi porumbei sau nu participa la curse de distante lungi. Acesti crescatori au parte de putina publicitate si vor deveni celebri rareori. Vestile bune sunt ca exista multi crescatori fara un nume care au pasari foarte bune.

PACALIT?

Am cumparat porumbei buni si am primit porumbei buni gratis.

Am cumparat desemeni multi porumbei rai. De fapt mult mai multi porumbei rai decat porumbei buni, ceea ce este normal, nu prea gasesti multi porumbei buni. O data am facut o mare gresala. Am cumparat un rand de pui de la un Belgian faimos.

Dupa ce am platit mi-a propus sa luam cina impreuna. De ce am acceptat inca nu stiu dar in aceea seara m-am gasit intr-un restaurant de top cu un campion.

– Cand am ajuns sa mancam supa mi-a spus ca el antreneaza porumbeii de 3 ori pe saptamana.

-Cand am ajuns sa mancam friptura mi-a spus ca el trateaza porumbei de trichomonoza in fiecare saptamana.

  • Cand am ajuns sa mancam branza mi-a spus ca el trateaza impotriva problemelor respiratorii tot la doua saptamani.

  • Cand a luat gheata mi-a spus ca el injecteaza pasarile cu Lincospectin inainte de fiecare cursa nationala.

-Si la final, cand am servit cafeaua, mi-a spus ca el este vizitat de veterinar la fiecare doua saptamani. Cand mi-am luat la revedere am stiut ca mi-am irosit banii.

LECTIA

Niciodata nu cumpara pasari de la crescatori numiti “oameni medicament”.

Nu cumpara de la oameni care stau cu pasarile lor zi si noapte.

Incearcasa obtii pasari de la crescatori care nu administreaza multe medicamente si care nu lucreaza toate ziua cu porumbeii lor, dar in ciuda acestor lucruri, acesti crescatori concureaza bine intr-o competitie puternica.

Nu stii ce sa faci cu banii tai?

Cumpara pasarile de top si nu puii lor.

Sunt banii o problema?

Cumpara mai multi pui si/sau oua la preturi rezonabile de  unul sau doi crescatori. De preferat de la crescatori locali care te bat mereu.

Vrei sa cumperi pasari din Olanda si Belgia? Incearca sa obtii sfaturi si nu te lua dupa pedigree de la Tokyo pe internet.

Pasarile bune sunt rare, gasite in crescatoriile marilor campioni. Doar pe site-urile de licitatii de pe internet sunt vanduti campioni. Cel putin aceasta este ceea ce ei sustin.

www.schaerlaeckens.com

© Ad Schaerlaeckens

 

Andrei Bondar

www.columbofil.com

Pasionat 100% de porumbei. Am inceput sa am porumbei de la varsta de 11 ani. Incepand cu anul 2011 mi-am schimbat complet directia in ceea ce priveste cresterea porumbeilor, trecand de la porumbeii de agrement (ornament) la porumbeii voiajori. Sportul columbofil cu porumbei voiajori mi se pare cel mai complet, porumbeii voiajori mi-au dat mult mai multe satisfactii decat au reusit porumbeii de agrement in toti acesti ani.

2 thoughts on “Pacalit – Un articol scris de Ad Schaerlaeckens

  1. Haideti sa presupunem ca ati obtinut acei porumbei, maturi sau pui, indiferent pe ce cale ,cadou, pe bani multi sau putini , porumbei pe care puteti sa ii introduceti in compartimentul de reproducere sau sa zburati acei pui ,lucrand mai departe cu ce ati mai ramas.Sa mai presupunem ca acei porumbei sunt proveniti dintr-o familie de buni reproducatori si buni zburatori , care au si o sanatate ireprosabila. Si totusi foarte multi crescatori fara experienta ,se plang ca au fost pacaliti ,cu toate ca au fost cadou ,platiti pe bani multi sau putini! Dar daca privesti crescatoria ,au foarte multe deficiente : umezeala si aerul rece ,este la el acasa , porumbei multi intr-un spatiu mic ,ne aerisit corespunzator, fara un program de hranire bine pus la punct in functie de situatie ( reprodus, pui, concurs, naparlit , iarna …) cu porumbei prea grasi sau prea slabi ,folosind medicamente in exces si ne la locul lor,lipsa unui program de zbor si antrenamente zilnice , fara o recuperare in prealabil ,lipsa orelor de odihna s.m.d. Acesti crescatori care sustin ca ei le stiu pe toate ,au pierderi mari ,nefiind in stare sa ocupe macar o data un loc fruntas ,macar la nivel de club.Daca doresti sa-i indrumi si sa le arati unde gresesc ,sau ce ar trebuii sa remedieze ,ei folosesc aceleasi mari greseli motivand ca asa au auzit de la cutare si cutare …In mare cam toate materialele postate de mine pe acest site ( pe care-l gasesc ca unul dintre cele mai bune situri de informatii ) ,au fost in urma discutiilor purtate in decursul anilor cu diversi crescatori din lista mea de prieteni de pe Facebook ,Messinger Wats App., care desbateau cam aceleasi probleme .O parte din ei au inteles si au pus in practica ,urmand in continuare sa faca studiu si analize ,iar o parte ,sunt in continuare dezamagiti, din lipsa gradului de perceptie . Pe acest site ,am citit multe materiale utile si interesante, postate de Adrian Bondar ,materiale informative ,din care cei care interesati ,au putut si pot invata multe .Se vorbeste in acest material despre Albert Marcelis, despre Gaston Van de Wouwer, care au fost niste specialisti , care au invatat columbofilia din mers ,facand mereu studiu si observatii. Albert Marcelis (decedat in 2003 la varsta de 91 de ani , Albert a fost unul dintre cei mai buni zburatori de viteza din istoria columbofiliei. O legenda vie a timpului sau a fost cu siguranta porumbelul sau, “Sprint”.Inainte de moarte acesta i l-a lasat pe “Sprint” cadou elevului sau in ale columbofiliei Eric Berkmoes.Din punctul meu de vedere porumbeii vin cu aproximativ aceeasi viteza spre casa,diferenta o fac insa cei care se rup cel mai repede de stol. Astfel cursele de viteza , devin curse de navigatie. Cu toate acestea au existat dintotdeauna exceptii de la regula,iar “Sprint” a fost una dintre aceste exceptii,viteza lui depasind-o cu mult pe a celorlalti porumbei.Inca de la zborurile de antrenament cu masina, Albert a observat ca restul porumbeilor pur si simplu nu pot tine pasul cu “Sprint”.”Sprint” a fost locul 5 National Viteza in 2000 si 3 National Viteza in 2002.In 2003 a devenit Campion Olimpic. Deci,la 6 ani de zile inca era in super forma.
    In total acest pur sange a castigat 22 de locuri de 1 , doar in curse de viteza !!! Mai tarziu i-a fost facut cadou lui Eric Berkmoes.In volierele acestuai,printre altii,a devenit bunicul lui “Babette” – Porumbel Olimpic de fond,Olimpiada Oostende,Belgia 2007 ”
    Deasemeni Gaston Van de Wouwer, ne arata drumul spre succes .Titluri de prestigiu,cu care Gaston isi slefuieste renumele de mare campion….titluri obtinute cu descendentii unui singur reproducator de mare clasa…”Kaasboer”.Aceasta poveste frumoasa a inceput in 2007 odata cu castigarea titlui : 1 National Fond Pui KBDB Belgia !!!Inainte de acest titlu,Gaston a fost in topul zborurilor de viteza si demifond timp de multi ani…..dar dupa cum se intampla in sportul columbofil,cursele de viteza sunt apreciate doar la nivel de club si la nivel provincial,neprezentand un asa de mare interes pentru presa columbofila si mai nou pentru internet.Atunci cand Gaston a acceptat provocarea unui bun prieten de a participa la cursele Nationale dedicate puilor,cariera sa columbofila a cunoscut o explozie neasteptata.A devenit cunoscut la nivel national si international instantaneu,in primul rand datorita unui grup mic si select de femele zburate la vaduvie….dupa aceasta,nu a mai existat nici o zi fara vizita in micuta localitate Melkouwen,arondata comunei Beerlaar.
    Intre timp,acceleratul pornit in 2007 din Beerlar,inregistreaza succes dupa succes,printre care 2 locuri de 1 Nationale !!!!! in 2009 de la Gueret si in 2010 de la Bourges……victorii incununate in 2011 cu urmatoarele titluri:
    * 1 Provincial Fond Pui 2011 ( in Anvers,impotriva unor crescatori de top precum : Fratii Engels,Jos Vercamen,Eric Berkmoes,Rudi Diels,Karel Broecks,Karel Meulemans,Marcel si Gunter Vercamen,Van Elsaker-Jepsen etc);
    * 4 National Fond Pui KBDB Belgia 2011 !!!!
    Din ce in ce mai exceptionale incep sa fie referintele obtinute de catre porumbeii lui Gaston in alte voliere..amintim numai referintele din 2011:
    * 1 National As Mare Demifond Belgia 2011 ,pentru Casaert-Senechal(mama direct Gaston);
    *1 National Argenton 19.278 yearlingi 2011 pentru Cleirbaut-Desbuqois !!!
    In opinia lui Gaston porumbeii pot fii catalogati prin 3 principii : 1)Inteligenta+clasa ; 2)Sanatate ; 3)Motivatie!
    “Punctul 1-Inteligenta”-este cel mai important aspect…cu toate produsele din lume nu poti transforma o martoaga in armasar…nu se poate!!! Vorbim aici de niste calitati native,cu care porumbelul se naste,calitati care la liniile adevarate se transmit de la generatie la generatie,timp de multe generatii.Cititi ziarele columbofile si pedigreele,si pute-ti observa faptul ca marii campioni se trag din super familii de porumbei…: Porumbeii de top se trag din porumbei de top!!! Toti cei care sunt in top la nivel national au la baza linii actuale,linii de top). La acest nivel Gaston este foarte linistit….si aceasta datorita reproducatorului sau de baza,unul dintre cei mai buni reproducatori pentru demifond si mare demifond ai ultimilor 10 ani…“KAASBOER 690/98”.Un adevarat super reproducator din care super porumbei apar in fiecare generatie…..chiar si la a 5 a,sau la a 6 a generatie.In cele 24 de perechi de reproductie pe care Gaston le detine,cel putin unul dintre parteneri au in vene sangele lui Kaasboer,fiind fie nepoti/nepoate ,fie fii/fiice.In opinia lui Gaston porumbeii trebuie sa se adapateze dupa crescator si nu invers( din nou Gaston este in contradictie cu majoritatea campionilor care spun ca noi trebuie sa ne adaptam dupa porumbel,sa incepem sa gandim ca un porumbel).Un porumbel de calitate ,imediat isi arata valoarea.Gaston atribuie pe buna dreptate rezultatele actuale unui super porumbel,si anume “Kaasboer”.
    Campioni ca si Boeckx, Stickers Donkers, Diels, Wouter, Jos van der Veken, toti campioni in provincia Antwerp, sunt la fel.Ganditi-va la “Artiest” al lui Houben, “Kleinen” al lui Vandenabeele, “Kleine Dirk” al lui Koopman, “Chantilly” a lui Luc van Mechelen, “Lowet Pair” al lui Verreckt Arien,“Kannibaal” a lui van Dijck si multi altii ,porumbei care au facut istorie in intreaga lume.
    Toti acesti mari crescatori ,nu au invatat clumbofilia din carti sau reviste ,ca in ziua de astazi ,ci prin observatii si studiu intens,folosind diverse metode ,pana au ajuns la un numitor comun,reusind sa inteleaga natura porumbelului sportiv! Datorita lor si a altor crescatori de renume ,astazi prin intermediul interviurilor si a materialeler acordate unor reviste sau situri de specialitate , tinerii crescatori din Romania ,au parte de informatii utile.
    Am fost intrebat deseori daca favorizez un anumit grad de rudenie in cadrul perechii, astfel incat pasarile sa poata fi imperecheate satisfacator cand le este analizat aspectul si performantele. Pot raspunde doar intr-un mod general:- Imi place sa imperechez unchi cu nepoata, matusa cu nepot, verisori, tata cu fiica, mama cu fiu, bunic cu nepoata, bunica cu nepot. Favorizez imperecherile intre semi-frati cand parintele ambilor este o pasare cu totul si cu totul deosebita.
    Nu imperechez niciodata frate cu sora daca ambii nu sunt de o calitate extraordinara. Puii reprodusi din frate cu sora pot avea doar caracterele parintilor reasamblate, nu este probabil sa produci dintr-o astfel de imperechere un pui superior parintilor. Pe de alta parte, un pui reprodus din tata cu fiica, de exemplu, poate avea o doza dubla a unei particularitati purtate de tata. In consangvinizare crescatorul trebuie sa se concentreze sa imbunatateasca fiecare calitate pe rand si rand pe rand sa le selecteze pe toate ca sa produca specimene aproximativ perfecte.
    Din experienta , spun ca nu poti atinge un anumit punct daca incerci sa faci tot odata, mai bine fa progrese incet si sigur facand putin cate putin, si asta, stiu, este experienta celor mai talentati crescatori! Nu sunt unul din cei care afirma ca incrucisarea nu e necesara niciodata, nu vreau ca cei care citesc acest material , sa creada ca doi porumbei care nu se inrudesc intre ei, nu pot reproduce niciodata un pui extraordinar.Nu sunt unul din cei care afirma ca incrucisarea nu e necesara niciodata, nu vreau ca cei care citesc acest material , sa creada ca doi porumbei care nu se inrudesc intre ei, nu pot reproduce niciodata un pui extraordinar. Daca incrucisarea vine dintr-o crscatorie in care a fost practicata corect consangvinizarea va fi mai valoroasa si mai putin periculoasa, deoarece este mai probabil sa domine caracterele bune.Incepand cu incurcisarile (care presupun ca sunt un lucru rau, atunci cand nu sunt necesare) trebuie acum sa tragem calitatile in propria linie consangvinizata; asa o putem face:1) Imperecheaza masculul adus cu cea mai potrivita femela din colonie. Imperecheaza cea mai buna dintre femelele rezultate inapoi cu tatal ei. Puii vor contine o doza dubla obtinuta de la tata, cand ii vom imperechea cu ceilalti membri ai familiei noastre ar trebui sa produca pui care vor reflecta beneficiile incrucisarii.
    2) Imperecheaza masculul rezultat din incrucisare cu doua femele, aceste imperecheri vor produce jumatati de frati si surori, care, atunci cand vor fi imperecheate impreuna, vor avea pui care vor contine o doza dubla din calitatile porumbelului incrucisat, si care pot fi utilizati cu aceleasi beneficii cu care pot fi utilizati cei produsi prin prima metoda.
    3) Incepeti cu intensificarea punctelor bune ale incrucisarii ( in special caracteristica pentru care sa facut incrucisarea) imperechind cea mai buna nepoata inapoi cu bunicul ei ( cel rezultat din incrucisare). Acest sistem de a reproduce consangvinizand inapoi poate fi continuat in sangele nou pana cand are efectul dorit.Incrucisarea, uneori numita hibridare, este introducerea intr-o linie pura a unei pasari sau a unor pasari de o alta rasa sau varietate, doar una sau putine imperecheri vor asigura transmiterea caracterelor dorite, sau sa se infuzeze intr-o linie pura un sange nou pentru a creste vigoarea. Puiul rezultat din incrucisare este imperecheat inapoi in linia pura prin imperecheri succesive pana cand procentul sangelui provenit din incrucisare se gaseste intr-un procent neglijabil.”Hibridarea este o treaba riscanta- nu atat de riscanta cand acolo este o relatie distanta- si este posibil ca noile pasari introduse sa nu se potriveasca cu nici una din perechile oferite. Sansele de a gasi o pereche potrivita sunt, cu siguranta, marite daca esti capabil sa faci mai multe imperecheri paralele in loc de una singura. Cand esti capabil sa apreciezi bine calitatile puilor, poti decide sa lucrezi mai departe doar cu incrucisarile care au dat roade, si cu puii, care au dat rezultate nu cu restul care nu au facut nimic.
    In concluzia materialului “FOOLED?”- daca nu ai stiinta ingrijirii si reproducerii porumbelului sportiv , cu siguranta ca vei spune : “am fost pacalit”!?

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.