Sincer vorbind nu sunt pasionat de vizite dar trebuie sa recunosc ca invat din ele. De la americani, acei oameni fericiti majoritatea prea grasi, care se intreaba de ce dimineata nu poti lua micul dejun la fiecare colt de strada. Am invatat si de la chinezi si japonezi, acei oameni cu doi ochi, doua urechi, un nas, o gura, doua maini, doua picioare si o camera video sau aparat foto. Am invatat si de la germani, acei oameni precisi, care poarta cateodata ciorapi de lana, si care sunt atat de corecti si perfecti in tot ce fac. Pazesc legile, nu vor spala masinile daca acest lucru este interzis, dar fac un singur lucru gresit: conduc ca naiba pe autostrada. Daca conduci doar cu 140 kilometri pe ora, impiedici traficul in Germania. In stanga si-n dreapta, BMW-uri si Mercedes-uri trec pe langa tine zgomotos. Dar si noi, in special eu, avem propriile limitari si defecte, dar ce poate fi gresit prin a fi diferit?
ITALIANUL
De data aceasta am fost vizitat de un italian impreuna cu sotia sa. Vroiau sa viziteze cateva crescatorii impreuna cu mine. De ce am fost de acord nu stiu, poate din cauza limbii. Aceasta este fascinant si impresionant de frumos. Aceasta nu este doar vorbit, ci compune si canta simultan. Nu propozitii ci simfonii intregi. Intreaba un italian o intrebare simpla si el iti va raspunde cantand minute intregi si dupa vei descoperi ca inca nu ai aflat nimic. Sau poate i-am insotit din cauza sotiei sale. Era o blonda, frumoasa si acum trebuie sa fiu atent la cuvinte, bine conturata. Ar fi o zi interesanta.
MEDICUL VETERINAR
La inceput a fost vizita inevitabila la un medic veterinar. Acesta umplea saci cu un praf misterios. Iar daca ma intriga ceva este sa vad veterinari umpland saci cu un praf misterios.
“Ce faci cu acei saci?” l-am intrebat eu.
Veterinarul: “Unii clienti au probleme. Le dau un tratament pentru trichomonoza dar dupa cateva saptamani ma suna din nou, iar trichomonoza.
La inceput am crezut: sunt doua posibilitati aici: fie eu sunt un medic veterinar slab s-au medicamentele mele nu sunt bune de nimic. Din moment ce nu sunt cel mai slab medic veterinar si medicamentele mele s-au dovedit a fi bune, n-ar mai trebui sa fie nimic altceva. Dar acel “altceva” este clima!!!
Iarna porumbeii deabia beau apa, vara cand este foarte cald porumbeii beau de patru ori mai mult decat este normal. Asa ca daca tratezi porumbeii iarna cu ajutorul apei de baut, porumbeii deabia vor primii din medicamentul pe care vrei sa i le dai iarna si vor primii prea mult in timpul verii cand temperaturile sunt mari. Deaceea va sfatuiesc sa administrati medicamentele doar pe mancare, inca studiez care este cantitatea de medicament de care ai nevoie. Binenteles ca poti da medicamente pe cale orala dar acest lucru inseamna mai multa munca.
EXPERTUL
L-am vizitat si pe Dl. Z din orasul Riel. “Ah, iata expertul” m-a salutat acesta. M-a surprins primirea lui. Il cunosc pe Z de demult si m-am mirat, ce-oi fi facut gresit, deoarece urasc sa mi se spuna “expertul”. Daca este cineva pe pamantul acesta care cunoaste putin despre porumbei, acela sunt eu. Devreme ce nu pot sa vad daca un porumbel este bun sau nu, reproduc o multime de pui in fiecare an. De ce oare si altii reproduc foarte multi pui? Pentru ca nu stiu nici ei care porumbel este bun sau nu. Poate expresia “sa cunosc nimic despre porumbei a fost putin exagerata”, dar trebuie sa spun ca, “cunosc putin”. Dar sa ne intoarcem la Dl. Z.
SUPER PORUMBEL
“Iti aduci aminte de el” m-a intrebat in timp ce arata spre un porumbel.
Nu stiam ce vroia sa spuna.
“Acesta este cel mai bun reproducator al meu” a spus el, “iar tu mi-ai prezis fara ca sa vezi porumbelul.”
Tot nu intelegeam.
Atunci a spus o poveste. “Cu ceva timp in urma acest porumbel a castigat locul unu si m-ai intrebat atunci cum a fost vremea”. “Vant din spate”, imi cer scuze. “Pastreaza-l” ai spus tu atunci.
“Nu am luat in seama ce mi-ai spus atunci, dar acest porumbel a devenit un adevarat super reproducator.”
Imi aduce aminte de “06” al meu cu mult timp in urma. Acest “06” a castigat prima cursa la care a participat ca si pui castigand locul unu. A fost o cursa de distanta scurta cu vant din spate. “Acest porumbel va devini un super porumbel” am zis eu atunci. “Sa devina un super porumbel, doar pentru ca a castigat locul unu la o cursa care avea nu mai mult de 100 de kilometri cu vant din spate?” spunea prietenul meu columbofil.
“Exact” i-am zis eu.
Nu se mai puteau opri din ras. Acesta a devenit un super reproducator care a dat un pui ce a castigat al patrulea si al cincilea National de la Bourges in Belgia, curse la care au participat nu mai putin de 20.000 de porumbei in ambele curse.
AI GRIJA
Este gresit sa sustii ca zborurile cu vant din spate sunt curse norocoase. Tocmai in aceste curse porumbeii trebuie sa aibe calitatea sa paraseasca stolul inca de la lansare. Iar acest lucru nu este usor deoarce in cursele cu vant din spate viteza este mare. Porumbei au la dispozitie un timp scurt sa-si corecteze directia de zbor in aceste circumstante. Chiar si Jan Grondelaars insusi, un adevarat columbofil, spunea ca a castiga curse cu vant din spate este mai greu decat in cursele cu vant din fata.Deseori am observat ca un super porumbel care nu e forma buna poate clasa in concursuri cu vant din fata, dar cand vine vorba de curse cu vant din spate cand viteza este mare nu mai claseaza. Uitati-va la Nationalul Bourges 2009 din Belgia!!!
Vant puternic din spate dar pasarile cele mai bune au fost in top in rezultatele finale de la nationale. Asta a fost tot ce i-am spus italianului, care privea neincrezator. “Cursele cu vant din spate nu sunt curse norocoase.” Acesta vroia sa cumpere super porumbei iar in opinia lui acestea erau pasarile care au castigat primul loc in cursele cu vant din fata. “Ce porumbei ar trebui sa cumpar atunci?” m-a intrebat el. Categoric nu porumbei batrani pentru bani multi” i-am zis eu si am mers mai departe:
SFATUL DIN FINAL
Ce ma sfatuiesti ? ma intreaba italianul.
“Cumpara o gramada de pui” i-am zis eu, “si … preferabil pui de vara”
Dar vreau sa merg acasa cu un cos plin cu super porumbei” spunea el. “ Si eu vreau sa fiu la fel de bun ca si Messi” i-am zis.
Ne-am luat ramas bun cu o cina. El avea purta o cravata, sotia avea un decolteu de-ti lua rasuflarea.
Nu am mai vazut un chelner care se intorcea mereu sa intrebe cum a fost mancarea.
Autor: Ad Schaerlaeckens
Traducere: Andrei Bondar
