Crescatorii care nu sunt familiarizati cu dezvolatarea normala a unui porumbel, vor observa mai greu anormalitatile si deviatiile de la dezvoltarea normala, decat un crescator cu experienta.

De aceea dezvoltarea normala a unui porumbel este examinata indeaproape. Ce a fost prima data, oul sau gaina? Sa incepem cu oul care se dezvolta inauntrul femelei. La cinci zile dupa ce femela s-a imperecheat, doua ovule se formeaza inauntrul ovarului (n.t. doar ovarul din partea stanga “functioneaza” pentru ca cel din partea dreapta nu se dezvolta si se atrofiaza). Cresca destul de repede, in fucntie de ovul, pana depasesc in marime ovarele. Atunci cuplul incepe sa-si construiasca cuibul. Cu aproximativ 44 de ore inainte la primul ou sa fie ouat, pielita protectoare a ovululuise se rupe si acesta intra in tubul falopian (n.t. nu cred ca este traducerea corecta, dar este vorba de canalul de la ovar pana la cloaca). Aceasta se numeste ovulatie. A doua ovulatie are loc dupa aproximativ 40-44 de ore. Prima ovulatie are loc la ora 10 (seara), urmata de o noapte de odihna de zece ore. Asta pentru a se asigura ca oul sa nu fie accidentata, ca de exemplu in timpul zborului. Fertilizarea nucleului apare in primele 20 de ore de la ovulatie.

In teorie spermatozoizii raman vii in regiunea genitala a femelei timp de doua saptamani. In practica, ultimul mascul care fertilizeaza femela va fi tatal biologic al puiului. Daca vrei sa fi sigur in privinta tatalui, trebuie sa te asiguri ca femela nu intra in contact cu alt mascul timp de doua saptamani. Daca femela a avut sperma de la primul partener timp de 3-4 zile, aceasta s-a diluat si slabit in mod semnificativ. Din aceasta cauza nu poate faca fata spermei noului partener care are o vitalitate mai mare. Sunt si exceptii. Uneori partenerul de cuib este inselat de un alt mascul.

Fertilizarea se produce in ultimile 24 de ore inainte ca oul sa fie ouat. Imediat dupa fertilizare, nucleul incepe sa se dezvolte, chiar inainte sa se formeze coaja. Asta are loc in noaptea si in ziua dinaintea ovulatiei. Cu ajutorul unor miscari exacte in tubul falopian, ovulul parcurge o un drum destul de lung in reginea genitala. Intre timp, se petrec trei evenimente in ordine cronologica. In magnum, care este prima parte a ovarului, un strat de albus este format in jurul galbenusului. Șalaza, o structura speciala din albus, tine galbenusul si nucleul la un loc. Albusul sau albumenul serveste ca si rezeva de hrana pentru embrion. In uter se formeaza trei membrane in jurul cojii albusului. Functia lor este de protectie. Tot in uter, asa numitele glande ale cojii secreta substanta necesara pentru formarea cojii. In acest moment tubul falopian este de 50 de ori mai mare decat in mod normal. Intregul ou ramane in uter inca 24 de ore. Sub influenta hormonului mamar oxitocina, femela oua un ou intre 4 si 6 (seara). Acest prim ou nu ar trebui clocit pentru ca embrionul sa nu inceapa sa se dezvolte. 24 de ore mai tarziu va fi ouat al doilea oua, iar partenerii incep sa le cloceasca timp de 17-18 zile. Masculu cloceste dupaamiaza, iar femela in restul timpului.

Un ou proaspat ouat contine deja un creier care se dezvolta; pana la sfarsitul celei de a doua zi, inima embrionului incepe sa bata. In cea de a doisprezecea zi poti determina sexul puiului. La 17 zile dupa ouat cei doi pui vor ecloza in acelas timp. Cel de al doilea ou este ouat la 24 de ore dupa primul, asa ca primul nu va fi clocit pentru primele 24 de ore. Pentru a evita accidentele, nu ar trebui sa iei ouale ciocnite (n. t. oua la care puiul a spart coaja) in mana dupa 17 zile dupa ce au fost ouate. Sunetele care le auzi (in ou) cateodata sunt sunetele pe care puiul le face cand incearca sa sparga coaja cu ajutorul “dintelui de ou” (n.t. poate ai auzit de diamant) care este format dintr-o substanta dura, situat in varful ciocului. Partea mai lata a oului ciocnit, unde se afla camera de aer, este fortata sa se deschida (sparta) cu ajutorul capului. Imediat ce se intampla acest lucru, puiul poate sa isi intinda gatul (n.t. acum sparge coaja). Acum puiul face o pauza pana ce vasele de sange ale galbenusului se desprind de pe coaja. Galbenusul ramas este ingerat in stomacul puiului. Este folosit ca sursa de hrana pentru primele cateva ore dupa ecloziune.

Nu exista alta pasare care sa isi creasca puii la fel ca si porumbelul. Productia laptelui de gusa se datoreaza hormonului prolactina. Acest lapte este o substanta cremoasa care arata putin ca si laptele adunat (n.t. este ca o pasta galbuie) si este produs de o glanda intr-o parte a gusii (n.t. o mica punga). La opt zile dupa ouat apare o modificare in acea parte a gusii: un numar mare de vase de sange incep sa se formeze si celulele de crestere incep sa se multiplice. In cea de a doisprezecea zi aceasta “punga” este formata. Un strat format din nutrienti este impins afara impreuna cu celule noi. Aceste celule mor, se deprind din punga si umplu gusa. Celulele moarte care ies din punga sunt bogate in grasimi si se transforma in lapte de gusa. Laptele de gusa contine 70% apa, 18% proteine, 9% grasimi, 2% minerale si 1% zahar si alte elemente. Imediat ce noul pui eclozat se usuca si gatul lui are suficienta putere sa se intinda, femela stie ca e timpul sa ii ofere prima masa.

Ciocul puiului este efectiv introdus in coicul femelei in asa fel incat puiul poate suge cat lapte de gusa doreste intr-o peroiada scurta de timp. Gusa este tinuta sub presiune (n.t. gusa femelei este “incordata” si aceasta efectiv regurgiteaza continutul gusii, mancarea vine inapoi spre/in cioc si puiul ajunge la ea; nu are numai lapte de gusa in gusa, ci si alte boabe, puiul alege doar pasta, boabele nu le poate inghiti). Atat femela cat si masculul produce lapte de gusa. Asta pare ceva normal, dar defapt este neobisnuit pentru o pasare. In a patra zi puiul incepe sa manance seminte mici din ciocul parintelui (n.t. le alege pe cele mici), iar din a doisprezecea zi nici masculul nici femela nu mai produc lapte de gusa; isi hranesc puii cu seminte. In primele zile puiul mananca o cantitate de mancare egala cu greutatea sa, iar in primele 24 de ore isi dubleaza greutatea. Puiul ar trebui sa stea linistit in cuib. Agitarea arata o lipsa a hranei sau o boala si nu este un semn de vitalitate. Un pui agitat nu arata ca un viitor campion. La 20-25 de zile dupa ecloziune puiul este intarcat, in functie de sezon si de vreme. Preferam puii care sunt intarcati cat mai repede posibil. Dupa cateva zile puiul este in stare sa mamance din hranitoare singur. Cu cat sunt intarcati mai repede cu atat devin mai repede indepententi.

[Nota] – acest material a fost pentru mine destul de greu de tradus din cauza termenilor si a explicatiilor care le-am gasit in el. Nu cred ca exista traduceri exacte pentru toti termenii in limba romana, asa ca am tradus si am interpretat unele propozitii din experienta si cunoasterea mea, din carti sau dictionare astfel incat totul sa aiba sens si logica. Am schimbat in unele locuri exprimarea pentru a fi inteles ce vor autorii sa spuna.

 Articol preluat de pe pipa.be

Autor: Verheecke Marc – Degrave Martin

Traducere: Crescatoriadeporumbei.com