Saptamana trecut avusese loc Conferinta Nationala FNCPR (adunarea generala), nu se anuntase nimic spectaculos, nimic care sa o faca sa iasa din cursul normal, probabil combinatia de concursuri maturi+pui sa o faca sa devieze, dar nu a fost nici acest subiect acea picatura care sa umple paharul.
In schimb maratonul atarna mult in viata de columbofil, mai ales cand in anul 2015 se ajunsese la un punct de echilibru, de o presupusa echitate intre columbofilii maratonisti atat cei din prima linie cat si din cea de a doua linie (ca si distanta). Un echilibru obtinut dupa multi ani de framantari.
Daca ar fi dupa mine as mentine modul in care se organizeaza acum maratoanele, adica norma din 2 maratoane de peste 900 km, si AS maraton din 3 etape, fara maraton extrem, ca doar toti suntem la “extrem acum” 🙂
De ce e bine maraton de 900 km?
Am auzim mai multe motive, unul dintre ele este ca ofera o echitate intre columbofili in conditii normale de concurs (fara vant puternic atat din fata sau spate, lateral), echitatea este data de faptul ca de regula nu sunt multi porumbei care reusesc sa soseasca in prima zi de concurs astfel se da o sansa si columbofililor din spate. Un bun exemplu este si Berlin National 2016, acesta a fost castigat de o pasare sosita a doua zi dimineata, un alt exemplu si mai concludent este tot Berlin National 2015 (doar ca acesta a fost lansat la ora 10:30) si tot au fost pasari sosite in prima zi de concurs, dar etapa a fost castigata de columbofilii cu distante mai mare, cei din linia doi si chiar linia a treia as putea spune (locul 3 Szabo Zoltan – Harghita), primii trei porumbei la Berlin 2015 au toti peste 1000 km.
Cel mai bine e sa facem o analiza bazata pe mai multi ani de zboruri, in care sa se fi notat conditiile meteo si sa se traga o concluzie.
Un maraton de 800 de km, poate fi si greu dar doar in conditii de canicula si vant din fata, la fel si cel de 900 km + poate fi usor cand ai parte de vant din spate, zona de vest o stie prea bine, mai ales ca la al doilea maraton Magdeburg porumbeii au sosit pe la ora 17:00, cu o viteza de 1620 metri pe minut (97 km pe ora), o viteza improprie pentru pasarile de maraton. E bine sa nu avem o memorie scurta si sa luam in calcul mai multi ani de concursuri de maraton. E drept ca zona de vest a avut parte de multe maratoane in decursul anilor care nici macar nu s-au inschis, sau a tinut clasamentul 3-5 zile.
Totusi cred ca daca organizatorii, si in special cei din zona Transilvania daca ar fi mai atenti cu porumbeii, cu timpul de odihna al acestora in drumul spre locul de lansare, sa ofere porumbeilor doar o masa pe zi si 2-3 adapari ( si eventual sa faca rost sau sa instruiasca corect niste delegati care sa se ocupa de porumbei). Din experienta noastra la Bihor, am constatat ca porumbei vin mai bine daca li se ofera o masa pe zi, daca masina reuseste sa faca o pauza de 5-6 ore (in special noaptea cand este natural sa se doarma, este bine atat pentru pasari cat si pentru soferi), si daca se ofera apa de 2-3 ori pe zi, si mai mult daca masina ajunge pe locul de lansare cel tarziu seara dinaintea lansarii de a doua zi dimineata concursul este mult mai reusit. Facand aceste lucruri ai grija nu numai de pasari ci si de “nervii columbofililor”, e bine sa avem membri sanatosi din toate punctele de vedere 🙂
Sper ca lucrurile sa se calmeze si sa invatam sa tratam lucruile cu respect, fara ca sa ridicam vocile si sa invatam ca orice lucru trebuie argumentat. daca nu poti spune un lucru bun mai bine nu-l spune (aici fac referire la injurii, si alte vorbe care nu fac cinste numanui).