Cel mai bun lucru care s-a intamplat anul trecut in cazul literaturii de specialitate in sportul columbofil a fost lansarea cartii Drumul spre succes. Imperecherea, reproducerea si selectia, de Steven van Breemen.
Eu am ajuns la adoua lecturare. A treia oara va fi una mai speciala cu notite. Nu pot sa spun ca nu am reusit sa invat multe lucruri despre columbofilie, ba da, ci vreau sa aprofundez mai mult acest aspect al reproducerii. Desi in aceasta carte nu estevorba doar despre imperechere, reproducere si selectie. Sunt o gramada de aspecte mentionate in aceasta carte de catre Steven van Breemen.
Un aspect ar fi si cel al aripii porumbelului. La paginile 119-121, capitotul 2.03.6 Aripa, autorul vorbeste despre o teorie enuntata de un crescator belgian Vanderschelden. O mica paranteza inainte de a incepe, porumbelul nu trebuie privit doar dintr-un anumit punct de vedere, in cazul nostru doar prin prizma aripii, un porumbel trebuie privit si prin przma muschilor, ochilor, penajului, osaturii, vitalitatii, etc.
Asa cum se poate vedea si din titlul articolului azi vom aborda problema aripii la porumbelul voiajori.
Acest crescatori din Belgia, Vanderscheden spune urmatoarele:
- lungimea remigelor ar trebui sa fie intre 12-15 cm
- penele exterioare ar trebui sa fie cat mai lungi
- forma lor sa fie ca un cutit de paine tocit, nu prea larg, astfe incat porumbelul sa poata sta in aer cat mai mult si sa se poata folosi cat mai bine de curentii de aer
- penele exterioare ar trebui sa fie ventilate, adica atunci cand se deschide aripa aceastea sa nu formeze o zona inchisa, ci ar trebui sa avem impresia ca printre ele ar putea trece niste boabe de mazare.
Un alt aspect de care s-a ocupa Vanderscheden a fost forma penelor, acesta a mentionat patru tipuri:
- A opta mai scurta, a noua mai lunga, a zecea cea mai lunga dintre toate. Aceasta aripa este cea mai proasta.
- A opta mai scurta, a noua este cea mai lunga si a zecea este putin mai scurta. Acesti porumbei sunt de o calitate medie, ei nu ar trebui folositi ca pasari de prasila (Steven van Breemen spune ca nu l-ar crede pe cuvant in acest caz).
- A saptea este vizibil mai scurta, dar a opta, a noua si a zeceaa sunt de aceleasi lungime. Observam multi castigaori cu acest tip de aripa si dupa spusele lui Vanderscheden nu ar trebui sa ne temen sa reproducem cu acesti porumbei.
- A saptea e de aceealeasi lungime cu a opta, a noua si a zecea. Ultimile patru pene sunt aproape egale in lungime. Se vede o trecere clara de la pana cu numarul sase la cea cu numarul sapte. In opinia lui Vanderscheden acesti porumbei sunt superiori, potriviti pentru curse si pentru lotul de matca.
Steven van Breemen completeaza si spune:
- antebratul ar trebui sa fie intotdeauna scurt, gros; un antebrat lung si subtire va avea o forta mai mica;
- remigele secundare la femele nu ar trebui sa fie mai lungi de 11 – 11,5 cm si la masculi de 12 cm;
- partea din spate a aripii cu remige secundare lungi face ca pasarea sa para mare si reprezinta o caracteristica a porumbeilor inceti
- trebuie acordata o atentie sporita lungimii si formei celor patru remige secundare (7,8,9,10)
- Un porumbel nu ar trebui evaluat din punctul de vedere al aripii daca este un bun reproducator sau nu. Transmiterea caracteristicilor nu este influentata de o aripa. Aripa doar ajuta un porumbel sa fie mai bun sau mai slab.
Porumbelul cu aripile atasate mai sus pe umeri, asata face ca aripile sa se alinieze mai bine in interior, si astfel avem porumbei cu spatele liber. Spatele nu este acoperit de remigele secundare ale aripii. Acest tip de porumbel este porumbelul ideal din punctul de vedere al lui Steven van Breemen.
Mai multe informatii de spre aripa porumbelului voiajori gasiti in cartea Drumul spre succes. Imperecherea, reproducerea si selectia, de Steven van Breemen. Sau la columbofilii cu experienta.
Ce parere aveti despre ce zice Van Breemen? E adevarat? As vrea sa stiu, in special de la columbofilii care detin porumbei campioni sau care au castigat etape fruntase cum se prezinta aripa porumbelului.
Astept comentatiile voastre?
Se vor inghesuii sa raspunda.
Cred ca ce spune Van Breemen puten tine cont intr-o oarecare masura ca si un etalon ,dar ,totusi ,porumbeii campioni nu ii alegem noi dinainte sa iasa campioni si trebuie sa tinem cont ca fiecare porumbel care provine dintr-o linie ,neam ,suse sau cum vreti sa-i mai spuneti este diferit si unic in felul lui,este o fiinta -vie-nascuta din doua vietati care poate nici ele nu seamana,–nu este scos dintr-o matrita-.Cu toate astea ,totusi,in urma observarii de-a lungul timpului a porumbeilor ,s-a constatat ca un porumbel cu o cutie toracica mai mare se comporta diferit fata de unul cu una mai mica ,un porumbel masiv si mare ,cu o aripa puternica si blocul mai mare vine mai bine pe distante scurte in schimb ce un porumbel de statura medie vine mai bine la distante lungi;nu putem sa-i cerem unui porumbel masiv sa care dupa el la un fond sau maraton corpul sau mare si greu ca nu va reusi sa rezinte.Cred ca teoria aripi este o chestie de rafinament si de un alt nivel.S-au adus multi porumbei in tara de la marii campioni si cred ca avand descendenti din ei ,cu plusuri si cu minusuri ,multe vin de la sine si munca noastra a columbofililor devine mult mai usoara si din aceasta cauza cred ca pe multi incepatori ar trebui sa-i preocupe alte aspecte mult mai importante pe care cu siguranta toti le neglijeaza si care intr-adevar creeaza mari probleme.Cu alte cuvinte unbebelus care deabea merge deabuselea ,in genunchi,niciodata nu se va ridica sa inceapa sa alerge ,–VA TREBUI INAINTE DE ASTA SA SE TINA DE CEVA SI SA INCEAPA SA MEARGA —
Nu raspunde nimeni ceva concret/lamuritor iar daca o face va scrie un ”parttt” sau un ”fasss” ! Nici de la tine din judet nimeni nu o sa raspunda, acolo sunt numai si numai profesori, nu mai poti duce o conversatie cu nimeni ca te simti prea mic:))) Zau!!… de la cel care-si muta voliera in fiecare an si pina la cel pe care il ia salvarea la o etapa grea, etc… sunt 2 columbofili care iasa in evidenta acolo, unu este foarte pasionat iar celalalt un ungur care mai stie cat este ceasul.
,,Andrei Bondar, 5 februarie 2015
Ce parere aveti despre ce zice Van Breemen? E adevarat? As vrea sa stiu, in special de la columbofilii care detin porumbei campioni sau care au castigat etape fruntase cum se prezinta aripa porumbelului.
Astept comentatiile voastre?”
Tinere esti plin de entuziasm! Cand am citit am ras… pune si tu intrebari mai putin complicate:))) Este egal cu o asteptare a unui tren personal in gara centrala din Paris… care nu mai soseste. Asta inseamna ca ai mare rabdare.
Daca vrei un ultim raspuns de la mine aici (in rest o sa ma abtin sa raspund… studiati si voi ca asa este excitant cand se transpira)… raspund numai in conditile in care garantezi ca nu lasi vreun UNSUROS sa imi rupa gogonelele si il pui pe ignor daca apar astfel de recidive. Asa trebuie vorbit, nu trebuie sa fi baiat bun, invat tot de la unsurosi fara sa vreau.
Confirma…
OK, astept comentariile tale, iar daca se intrece masura voi modera acele comentarii, eu sper sa nu fie asa. Cred ca se poate comunica civilizat in aceasta tara, sau pe acest blog.
Cu ocazia asta as putea sa dau publicitatii si celelalte doua articole care sunt acum pe privat, despre muschi si perioada cand sa imperechem porumbei?
pai atunci rp de ce nu ne raspunzi tu ceva concret care sa nu fie un part sau un fasss ca sa ne lamuresti si pe noi ,multi vorbesc aici dar nimeni nu stie cu adevarat,toti se cred mari columbofili dar cam spun povesti.Asteptam cu interes comentariile tale.
raspund daca cinfirma la ce am cerut eu..
rectific : confirma ..sorry
Daca este vorba de mine, sunt de acord.
ok, scriu doar un comentariu la subiect, daca cineva vrea sa adauge altceva in plus fata de ce adaug eu este spre binele vostru… daca apare un comentariu rau intentionat, nu il corecta, da ignor asa cum am cerut, nu am chef sa ma cert, nu am chef de polemica, scriu doar un comentariu, unul singur.
Celelalte 2 comentarii sa nu le dai drumu, doar te-am rugat serios acum 2 saptamani, ms.
Andrei asta era una din criterile tale : ,, As vrea sa stiu, in special de la columbofilii care detin porumbei campioni sau care au castigat etape fruntase cum se prezinta aripa porumbelului.”
Eu am avut in lotul de reproducere 5 campioni nationali si 7 vicecampioni nationali (toti in acelasi timp), porumbei care am putut sa ii studiez cat am dorit. Am vazut porumbei campioni si olimpici in alte crescatorii…. lucru cred ca a reusit sa vada majoritatea dintre noi.
Van Breemen
Prima data am studiat ce scrie el incepand cu anul 2000, in vremea aceea te abonai cu 24 euro/luna, saptamanal aveai un articol nou pe adresa ta de email, asa era sistemul atunci. (in acel an am si vorbit cu el de cateva ori la telefon, imi placea ce scria si modul lui de a scrie despre porumbei).
Intradevar este columbofilul meu preferat, scrierile lui sunt diferite, pasiune, logica, experienta… el a reusit sa duca mai departe visul lui prof. Anker, combinatia Mathijs Desmet+Janssen. Dupa atatia ani se spune ca aceasta combinatie a fost cea mai de succes dintre toate, intre aceste doua familii… dar Jansseni sau combinat bine aproape cu orice Fabry, Stchelbaut,etc… Anker a simtit aceasta combiantia cand altii inca erau departe (in spate) si din pacate nu s-a inselat. Breemen si el fiind genetician a fost cu siguranta persoana potrivita care putea sa duca mai departe visul lui Anker… a invatat ff. mult de la Anker avand un start foarte bun.
Text copiat din articolu tau : ,,Porumbelul cu aripile atasate mai sus pe umeri, asta face ca aripile sa se alinieze mai bine in interior, si astfel avem porumbei cu spatele liber. Spatele nu este acoperit de remigele secundare ale aripii. Acest tip de porumbel este porumbelul ideal din punctul de vedere al lui Steven van Breemen.”
Intrebarile tale; ,,Ce parere aveti despre ce zice Van Breemen? E adevarat? ”
Introducere:
– Teoria aripii a fost foarte in voga prin anii 70′ atunci se scria intens despre asta, au aparut ipoteze peste ipoteze, acest subiect a fost intors pe toate partile… la noi si dupa revolitia din 89′ teoria aripii inca avea succes… practic afara s-a ajuns la ideea ca nu exista un tipar anume indiferent de categorie.
– Breemen a crescut porumbei de ”All Round” (porumbei de o zi), porumbei care erau foarte rapizi pina la 750 km…. aici este putin mai diferit fata de porumbeii care zboara maraton.
– Cartea este scrisa de mult… probabil acum daca ar fi sa o publice din nou ar fi si mai avansata.
Cuprins:
Breemen are si dreptate in porumbeii cu spatele descoperit… se spune ca porumbeii de scurte (viteza) majoritatea sunt foarte robusti, avand acel gol, atunci cand zboara corpul tinde sa mearga in jos (spre sol, spre cadere) ei atunci sunt aproape obligati (fiind masivi) sa bata mult mai repede din aripi sa pastreze constant aceasi linie in aer, acest lucru reuseste sa ii faca mai rapizi, acesti porumbei se bazeaza pe putere exploziva si dau maximul pe distanta scurta… dar aici intervine si simtul de orientare (inteligenta), motivatia (la scurte merge) si altele. Eu ma intreb ce fac acesti porumbei cu acest gol atunci cand au concurs cu vant din spate ? Dar cand au concursuri de 500-750 km fara vant din spate? Dar cu vant din spate la aceasi distanta?
Eu cred ca la Breemen asa s-a potrivit de aveau majoritatea porumbeilor lui spatele descoperit, pentru ca el lucrand in consagvinitate porumbeii au transmis mai departe acest lucru, avand rezultate cu porumbeii lui a ajuns sa considere acest amanunt o ”calitate” pe care el o prefera.
P.d.Werdt era de parere ca porumbeii sa aiba aripa (penele de plutire) pina langa corp, sa fie lipite de corp atunci cand au aripa deschisa… un avantaj pentru concursurile cu vant din spate… eu inclin spre varianta lui P.d.Werdt.
Marii crescatori sunt in cautare continua sa inbunatateasca gradul de inteligenta la porumbeii lor per ansamblu… iar porumbeii cu grad de inteligenta ridicat sunt mai des intalniti in urmatoarele variante:
1) Porumbei care claseaza de cateva ori in fata (deci sa repete isprava) in concursuri cu viteza mare… acestia trebuie sa gandeasca foarte repede (in viteza) sa gaseasca drumul spre casa, sunt porumbei inteligenti, tot acestia au nevoie de aripi inchise pina langa corp atunci cand au vant din spate asa cum sustinea si P.d.Werdt.
2) Porumbei care joaca intro zona cu relief mai greu si au voliera pozitionata deficitar fata de restul concurentilor… in lateral si cu km in plus, iar restul concurentilor sunt majoritatea pe aceasi directie… acesti porumbei sa poata clasa in fata trebuie sa gandeasca mai mult, iar prin selectie pe generatii se dezvolta gradul de inteligenta, vointa si viteza. Acesti porumbei cand sunt dusi si combinati in zone mai usoare… acestia in majoritatea cazurilor fac legea (stiu/cunosc multe exemple).
Acestia sunt porumbeii (poz. 1 si 2) care sunt cautati pentru a ridica gradul de inteligenta per ansamblu (general/crescatorie) in marile crescatorii. Si fac o mica paranteza… asa fac si americanii, tinerii cu IQ mare dar cu idei de succes sunt racolati din toata lumea si dusi la ei cu oferte de senzatie, posturi de munca, salar, conditii, etc… acest plus o sa se vada mai lent in schimbul de generatii (la oameni)… pe cand la porumbei schimbul de generatii se face foarte rapid.
Porumbeii de distanta lunga, acestia se bazeaza mult pe plutire in drumul lor spre casa… penele primare cat mai inguste, cat mai lungi, cat mai elastice, aripa atunci cand este deschisa sa aiba penele de plutire lipite de corp (fara acea pauza intre plutitoare si corp), tartita puternica (spate/baza cozi) tocmai ca se bazeaza asa cum am spus pe plutire in aer si nu pe putere exploziva de durata scurta, acestia sunt porumbei mai lenti. A se vedea porumbeii de Freialdenhoven acestia nu au spatele descoperit atunci cand au aripile inchise pe langa corp, acestia castiga concursuri internationale cu peste 1500m/minut pentru ca le permite si penajul in concursurile cu vant din spate asa cum spunea si P.d.Werdt. Acel gol la aripa deschisa (am spus ceva si mai sus) la vant din spate impinge pasarea in jos, iar la aripa inchisa pina langa corp vantul din spate propulseaza pasarea in fata.
Breemen lucra sa obtina porumbei care castiga concursuri foarte grele, acele concursuri cu viteza mica, iar in acest caz era mai important bratul scurt si penaj de matase… la un brat scurt consumul de energie este mai mic iar cu un penaj matasos porumbelu aluneca mai usor prin aer, frecarea este mai mica si consumul de energie este mai mic… aici mai trebuie vointa si rezistenta,etc, dar noi vorbim despre ”teoria interminabila a aripii porumbeilor” cat si despre spatele descoperit. In acest caz, concurs cu vant din fata un spate descoperit nu mai are relevanta.
Porumbeii de distanta scurta, au aripile foarte diversificate, vei vedea si campioni cu pene late si fara sa prezinte ventilatie la remigele 8-9-10 , vei vedea si cu aripi inguste, pene scurte, penele de plutire de asemenea inguste, tije nu neaparat elestice, penaj nu neaparat bogat -dar matasos, spate descoperit si acoperit,etc. In schimb acei de general/zbor de 1 zi sunt cu ceva mai diferiti, pasari mai fine decat acei de scurte (sprint), dupa mine sunt cei mai complecti, acestia cam trebuie sa aiba din toate calitatile fizice si de zbor… eu consider fiind cei mai buni atunci cand faci achizitii si doresti sa combini cu porumbei de distanta lunga.
Asta nu inseamna ca nu vei vedea porumbei de distanta scurta cu penaj matasos, tije subtiri, elastice, spate acoperit, aripi ventilate,penaj bogat,etc. aici trebuie meserie … Leo Heremans sunt porumbei care impresioneaza.
Zona grea/usoara prin zbor/selectie in timp dezvolta unele calitati la porumbei, iar prin lucru/imperecheri dezvolti acel fenotip de porumbel penaj/constitutie fizca dupa zona si concursurile la care participi, va aparea un fenotip care il poti distinge atunci cand introduci acesti porumbei in alta zona diferita (usoara/grea/campie/munte) la un alt columbofil intre porumbeii lui.
Degeaba aduci porumbei din zona unde viteza medie la concursuri este intre 1100-1300 m/minut si la tine in zona viteza medie este 1200-1600m/minut… acestia care joaca pe viteza mica vor scoate capul in fata doar in concursurile grele.
Umerii sa fie cat mai sus dupa spusele lui Breemen,… eu le mai spun ”spate umeras”… intradevar aceasta pozitie a umerilor este frecvent intalnita la porumbeii de viteza-demifond, la general si fond vei gasii porumbei cu pozitia umerilor sus ”umeras” si in pozitia normala, … pe cand la distanta lunga umerii sunt rorunjiti si lasati in jos – inspre fata partea din baza a pieptului, acestia nu prezinta umerii de care spune Breemen.
Normal ca el face refirire la porumbeii cu care a lucrat el si la distantele la care a zburat porumbeii, noi trebuie sa facem aceasta departajare si sa luam numai ce consideram ca ne ajuta in cazul nostru.
O alta paranteza, sa vezi de ce in anumite zone grele fenotipul porumbeilor este altfel/diferit valabil in cazul in care acesti porumbei zboara numai distante scurte. Nu demult a fost o licitatie (columbofil.net) a unui columbofil din Brasov , acestia (sot si sotie) zboara porumbeii pina in 400 km, rezultate multicampioni nationali viteza, demifond, as speed, prezenti mereu in olimpiada cu cate minim 2 porumbei… am vazut crescatoria si pe viu, dar eu acum vreau sa spun altceva(despre origine), porumbeii expusi la vanzare erau toti zburati cu clasari multe si majoritatea aveau locuri si de varf… 90% dintre ei aveau un procentaj 25% in origine porumbei de fond si de maraton. Intersant pt unii dar exista 4 persoane care au vazut porumbeii acasa la acest columbofil si toti au ajuns la aceasi parere, porumbeii au constructie de porumbei de fond, deci intre acestia sunt prea putini cu umerii cum spune Breemen. Totusi pina in 400 km au super rezultate dar acestia difera ca fenotip fata de alti porumbei din zona mai usoara… avand zona grea spre exemplu la concurs de 370 km acestia zboara poate undeva 500 km (muncesc mult mai mult) si sa duci saptamanal acesti km nu e usor deloc, este nevoie de rezistenta iar acesti porumbei de fond si maraton in procent de 25% in pedigreu nu apar intamplator acolo, columbofilul respectiv stie ce face… deasta uneori gasesti porumbei de o anumita categorie mai diferiti fata de un tipar anume care ai crede ca trebuie cautat.
Incheiere:
Penajul are legatura stransa cu sangvinizarea organismului si este important sa detii porumbei cu un penaj de calitate din N-motive pozitive. Foarte multi in acele vremuri (pina acum incoace) daca nu vedeau o aripa cu penele 7-8-9-10 egale sau macar ultimele trei egale si abandonau porumbelu… sau sternul aproape pina in furca si daca se poate bagat in sus , mai ca nici nu vroiam sa aduca in voliera lor asa ceva:)))… pene late, lopeti, etc. Columbofilii isteti au cautat altceva, deasta multi ii identifici mult mai usor din multime pentru ca stiu ce vor si cauta sa simplifice lucrurile prin arta cresterii porumbeilor. Unele amanunte spate descoperit, porumbei mari, aripi ventilate si neventilate, pene late, etc, se potrivesc in diferite zone sau in anumite crescatorii acolo unde se cultiva si predomina o familie de porumbei.
Daca in 1970 si ceva… teoria aripii era pe val si apoi a sfarsit o teorie abandonata, noi de ce nu am cauta doar niste lucruri simple fara sa ingreunam ceea ce facem (?).
O seara buna.
Multumesc pentru interventie. Una binevenita, vreau doar sa mentionez un aspect , de fapt un lucru care o sa ma ajute in stabilirea echipei pentru concurs. Eu unul sunt foarte interesat de starea vremii si o verific in fiecare zi in timpul sezonului, sunt un fel de maniac cand vine vorba de vreme, poate si pentru ca sunt unul care decide lansarile in asociatie. Dar, voi tine cont de tipul de porumbel , daca are spatele acoperit sau nu, daca are penele plutitoare langa corp, voi avea un criteriu in plus in alegerea echipei, din ce am vazut in acest comentariu si din ce spune si van Breemen, porumbeii cu spatele descoperit se preteaza la etape mai grele cu vant din fata. Sunt curios in cazul vanturilor din lateral cum e privita problema aceasta?
Poate pe viitor ar fi un subiect bun de discutie, cum sa alegi echipa de zburatori.
Da ,interesant si constructiv si marturisesc ca desi nu nu prea am avut timp de lectura columbofila de-a lungul timpului si desi nu prea am dat asa mare inportanta acestei teorii a aripii ,citind acest” articol” si facand o analiza in trecutul meu columbofil pot spune ca in proportie de cel putin 80%(am mai intalnit si cateva exceptii)aceasta teorie este perfect adevarata.
@r p – am observat asta si eu la porumbeii familiei din bv si cunosc persoana care a ajuns in expo la fond si fond palmares cu porumbel de la ei
Teoria aripii, ca mai toate teoriile precedente, a avut parte de întreaga noastră atenţie din momentul în care a fost formulată (1936 – ’37). Intr-o anumita perioada de timp, teoriile privind alcatuirea aripii au produs o adevarata furtuna printre crescatorii columbofili. Toata aceasta tevatura a pornit de la un articol al scriitorului columbofil de renume, belgian Chales Vanderscheldem, care a declarat ca, doar pe baza caracaterisiticilor aripi se poate selecta porumbelul de valoare.In ceea ce priveşte importanţa care i se poate atribui lungimii aripii prin faptul că nici profeţii acestei teorii, nici ceilalţi columbofili care i-au urmat orbeşte nu au fost în stare să dovedească corectitudinea principiilor care trebuie să fi stat la baza teoriei aripii. Mulţi crescători, unii dintre ei chiar faimoşi, încă susţin această teorie. Unii partizani ai teoriei aripii au avut ocazia să încerce diferite împerecheri în urma cărora au rezultat pui cu aripi mult mai lungi decât media deja cunoscută.Am văzut că toţi acei porumbei cu aripi lungi pe care lumea s-a chinuit să-i obţină erau bătuţi cu uşurinţă pe toate distanţele. Apoi s-a început sa se lucreze ,pentru un antebraţ scurt, o aripă secundară cât mai scurtă, acoperită de un penaj neted şi fin, de bună calitate, în timp ce ultimele patru pene de avânt nu trebuie să fie prea late la bază, ci rotunjite la vârf şi, pe cât posibil, de aceeaşi lungime, astfel încât să formeze o aripă cu patru capete.Acele ultime patru remige de avânt trebuie să fie foarte drepte, iar ultima uşor curbată spre exterior.Dupa parearea mea, nivelul performantei este determinat de inteligenta si capacitatea de luptator, de calitatea musculaturii, vitalitatea, echilibrul corporal, calitatea penajului,sanatate perfecta , structura aripii doar ajutand sau impiedicand, intr-o oarecare masura, desavarsirea performantei.Tipul de aripa, care accentueaza realizarea unei performantei deosebite- cresterea vitezei- nu este tipul vechi, cu o suprafata mare, ca o lopata ci un tip asa numit „ aripa lunga-ingusta”. Frecvent, acesti porumbei au spatele deschis ( neacoperit de penele aripii) deoarece remingele secundare sunt scurte.Sigur ca exista un adevar , dar aceasta caracteristica nu e totul, in cazul porumbeilor buni teoria se confirma, dar porumbel cu musculatura rigida, fara caracter de luptator, chiar daca are o aripa ideala nu va deveni performer. Primtre porumbeii cu aripa scurta si suprafata redusa exista multi cu performante frumoase. Una din greselile lui Vanderscheden a fos de exemplu atunci cand i s-a oferit un porumbel spre evaluare si obsevandu-i aripa prea scurta l-a recomandat pentru taiere. Surpriza a fost ca acel poumbel, in acel an, a fost considerat cel mai bun performer in Belgia, era porubelul Jonge Stier- Van Bruaene. Exista multe alte exemple: majoritatea porumbeilor Delbar au aripa scurta. Forma aripii poate influenta perfomanta unei pasari daca se face o corelatie cu conditiile meteorologice.Aripa lata, ca o lopata, prezinta un avantaj la viteze de 150 Km/h determinat de un vant puternic din spate, deoarece vantul poarta porumbelul mai repede.Aripa moderna, lunga, este foarte afectata de vantul puternic din fata deoarece ultimele 3-4 reminge sunt rasucite, indoite, afectand capacitatea de zbor. In acest caz, aripa scurta este mai in avantaj, deoarece avand remingele scurte sunt solide ancorate si mai stabile.Sa vedem care sunt caracteristicile aripii descrise de Vanderschlden- valabile si corecte , de altfel: Bratul – humerusul- trebuie sa aiba maxim 6 cm lungime si sa fie cat mai gros: un brat subtire rezista numai la distante scurte.Remingele secundare trebuie sa aiba 11-11,5 cm la femele, maxim 12 cm la masculi; remingele secundare lungi sunt caracteristice pasarilor lente.Remingele primare: la acestea cele mai importante ca lungime si forma sunt ultimile patru ,ultimile reminge trebuie sa fie bine ventilate – adica la deschiderea aripii, ultimele reminge sa nu inchida bine , intre varfurile ei sa existe un spatiu.Deasemeni sa fie de forma unui cutit neascutit, nu prea late, astfel in cat vartejurile de aer formate in timpul zborului sa poata fii folosite de porumbel cat mai bine in folosul sau.Vanderschleden grupeaza ultimile reminge in patru categorii: (1) -a 8 -a mai scurta , a 9-a mai lunga , a 10-a cea mai lunga – acesti porumbei sunt considerati necorespunzatori.(2) – a 8-a mia scurta, a 9-a cea mai lunga, a 10-a mai scurta -acesti porumbei sunt de valoare mijlocie, pot exista si rebuturi intre ei, nu au valoarea reproducatoare.(3) – a 7-a mai scurta, a 8-a, a 9-a, a 10-a la fel de lungi- printre acestia sunt multi castigatori si se pot si reproduce din ei. (4) – a 7-a aproape la fel de lunga cu a 8-a, a 9-a, a 10-a, cele trei fiind la fel de lungi, iar intre remingele 6 si celelalte sa existe un decalaj vizibil -acestia sunt superconcurenti si reproducatori favoriti.Chiar daca cele enuntate de Vanderschleden sunt bune, parerea acestuia nu poate fi considerata definitiva, deoarece forma aripii unui porumbel nu determina performanta, ci doar o ajura,nici nu poate sa aiba o legatura clara cu valoarea reproducatoare a unui individ. Asadar, daca facem abstractie de cele enuntate, parerea lui Vanderschleden asupra aripii poate fii considerata doar ca un model pozitiv si viabil, un element de ghidare in selectie.
As mai adauga ca merita sa urmarim calitatea remingelor : se poate observa daca tijele remingelor principate sunt puternice, elastice sau daca sunt slabe si casante, putin rezistente la rupere.Promotorii teoriei aripii nu au fost înfrânţi uşor, dimpotrivă, şi-au continuat cruciada cu o încăpăţânare şi mai mare şi au mers până într-acolo încât au renunţat la toate considerentele ce nu aveau legătură cu aripa. Dacă ar fi fost vorba numai de încăpăţânarea şi auto-mulţumirea unora dintre teoreticieni şi a adepţilor induşi în eroare, nu ne-am fi făcut mari probleme. Dar ştiam prea bine câţi crescători, în special tineri şi începători, cădeau victime acestei iluzii şi mai ştiam şi cât rău ar fi putut să producă această teorie în sportul columbofil.Vi-as pune o intrebare -Care sunt cele mai importante calităţi pe care un porumbel trebuie să le deţină? . Pot spune ca pasarile mele cu care am fost in Expozitii Nationale , aveau o formă corporală cilindrică, care să-ţi lase impresia că pasărea poate aluneca prin aer fără efort,de talie medie spre mic. Un schelet solid, o musculatură puternică şi o bună ventilaţie a aripii, aripi suple (articulaţii flexibile, elastice) , aripi mari in comparatie cu lungimea corpului, starea de sănătate perfectă, o constituţie fizică excepţională.Porumbeii constanti, bine ingrijit, va da intotdeauna rezultatele dorite. Indiferent de categoria de distanţă la care intenţionaţi să participaţi, rezultatele bune se obţin cu porumbei într-o stare perfectă de sănătate şi din acestia trebuie să scoateţi pui. Astfel de porumbei vor avea întotdeauna poftă de mâncare iar constituţia lor excepţională le va permite să asimileze toată hrana pe care o consumă. Un porumbel iesit din formă poate fi depistat cu usurinţă după calitatea penajului, care va avea un aspect spălăcit, fără nici un pic de strălucire. Dacă un porumbel se află într-o asemenea stare, va fi egal cu zero atât ca zburator, cât şi ca reproducător. Vitalitatea unui porumbel este dată de starea sa de sănătate.As mai face o remarca :- nu poti cataloga un porumbel ca fiind valoros atata vreme cat a castigat o cursa cu vant din spate. Ceea ce ne face sa ne intoarcem la teoria aripii si la intrebarea: care ar fi aripa potrivita pentru fiecare categorie de concurs? Asemeni pasarilor migratoare, porumbeii stiu ca au de indeplinit dificila sarcina de a parcurge distante lungi, de aceea isi dozeaza efortul si nu bat des din aripi. Problema porumbeilor e ca in timpul zborului cheltuiesc foarte multa energie, tocmai de aceea un sprinter care bate foarte des din aripi nu poate face fata in cursele pe distante mai lungi.Sunt multi crescatori care ar vrea sa concureze cu porumbeii de la cele mai mari distante, insa sunt foarte putini cei carora li se intorc pasarile. Motivul este ca isi concureaza porumbeii pe distante scurte si scot pui doar din aceia care castiga premii la aceasta categorie, insa trebuie avuta mult mai multa rabdare in cazul curselor de fond daca vrei sa ajungi in varful piramidei.Porumbelul de fond va reproduce doar accidental porumbei de viteza sau demifond, iar cand acest lucru se intampla, trebuie sa priviti inapoi si veti vedea ca incidentul s-a mai intamplat si in trecut, deci puii rezultati se arunca in linie. Acesti produsi nu vor da nastere unor porumbei de fond, chiar daca se trag din astfel de pasari.
Rezultate in anul 2004:- categoria demifond tineret
261434-03-M loc 1/ jud loc 1/clb loc 14 Expo Nat Constanta.
261412-03 M loc 2/jud loc 2/clb loc 23 nat .
261442-03 F loc 3/jud ,loc 3 clb loc 31 Expo Nat Constanta
– categoria demifond palmares
261412-03-M loc 1/jud, loc 1/clb, loc 22 nat.
Rezultate in anul 2005 :-
cat fond maraton/CRESCATOR loc 1/jud loc 1/clb. loc 39 nat.
ZONA DE VEST NURNBERG 161121-04-F loc 2
161136 -04 F loc 10
cat general palmares MATURI 261412-03-M loc 2/jud loc 1/clb loc 9 nat.
Rezultate in anul 2006 :-
cat. viteza maturi 161121-04-F loc 1/jud loc 1/clb loc 1 national .
161136-04-F loc 4/jud loc 4/clb loc 8 EXPO national BRASOV
161129-04-M loc 5/jud loc 5/clb loc 16 national
cat. vit. PALMARES MATURI 161121-04-F loc 1/jud loc 1/clb loc 4 nat
cat. GENERAL PALMARES loc 1 /jud , loc 1 / clb locul 2 national EXPO BRASOV, locul 28 la Olimiada de la Oostende Belgia categoria General Palmares.
cat. viteza crescator locul 1club / 1 judet / 6 national
cat.viteza palmares crescator 1club / 1 judet / 15 national
Rezultate in anul 2007 :
cat.a-I-a vit. palmares / crescator loc 2 / jud, loc 2 / club, loc 9 nat.
Rezultate in anul 2008 :-
cat a-IV-a gen. palmares tineret- 20859-07-loc 1/ jud,loc 1/ club,loc 76 nat.
Rezultate in anul 2009 :
Cat.a-IV-a gen.tineret-280205-08-loc 1/jud.Loc 1/club,loc 69 EXPO nat.BRASOV
Dl. Gruescu va multumesc penru interventie, una bine argumentata si cu exemple. Va mai astept si cu alte subiecte.
Personal nu cred in “teoria aripii” care face referire la forma acesteia sau la pozitionare. Singurul lucru care contează cu adevărat cred ca este calitatea penelor (ereditara si “construita” de noi). Selectia in concursuri dupa maniera de joc a fiecăruia dintre noi va conduce la tipuri de aripa si pana caracteristica fiecărei colonii. Succes tuturor.
eu consider ca fiecare zona are tipul ei de porumbel.desigur o aripa buna ,un penaj matasos si o musculatura bine inchegata fac ca pasarea sa fie buna.dar pe langa asta trebuie sa avem pasari cu o vointa si inteligenta bine dezvoltate pt a se putea intoarce de la concursurile lungi.
desigur in zona cu vant din fata o pasare de viteza nu stiu cate etape de 350 km va rezista.cu toate ca e etapa de viteza va depune efort cat una de fond.de aceea e bine cand achizitionam pasari sa le combinam cu ce avem noi mai bun in cotet.
acum eu daca stau in baragan si aduc pasari de la cineva din brasov sau cluj nu stiu ce as face cu ele la scurte.dar la etape lungi cred ca se vor descurca bine.
concluzia pe care o trag este ca fiecare zona are tipul ei de aripa pt ficare tip de concurs. desigur ca exista zone usoare si zone un pic mai grele,acestea din urma fiind cele mai frumoase si interesante si care dau adevaratii capini.
Parerea mea este ca forma aripii nu conteaza dar antebratul,osatura,calitatea penajului,sanatatea ,recuperarea rapida a porumbelului dupa efort prelungit ,inteligenta porumbelului,o hranire corecta , o ingrijire corecta si ceva rabdare din partea crescatorului sunt esentiale in sportul columbofil.
Am citit cu atentie cartea lui SVB si singurul capitol care nu mi-a placut a fost cel despre aripa, care dupa mine e f important în ecuatia zborului. Vorbeste despre aripa destul de simplist.
Total de acord ca nu se poate evalua un porumbel doar din punct de vedere al aripii, dar ca sa dai dimensiuni exacte ale aripii si penelor, mie mi se pare o eroare totala. Se pot vedea trei campioni ai aceluiasi zbor diferiti ca marimi . Sigur ei pot fi la fel ca forma. Spune bine de antebrat, dar la marimea remigelor secundare , aici se poate discuta mult.
Niciodata un porumbel campion pe Nord , nu va fi la fel construit cu un campion pe Sud . La fel si porumbeii care fac performanta pe 7- 900 km, vor fi f diferiti de cei care performa pe 1100. Si ma refer strict la forma aripii si muschilor..
Personal nu cred ca un porumbel cu remigele secundare scurte poate duce etape de mare fond grele si repetate. Poate duce una , dar la a doua din scurt , se pierde.
Celebrul Karel Schellens era de aceeasi parere.Ad Schaerlaekens,autorul acestui articol,este de aceeasi parere.In cariera sa!!!
Nu are preferinta pentru un anumit tip de porumbel,corp ,aripa sau ochi.Nu crede in teoriile despre ochi,si in “semnele din ochi”Foloseste foarte mult otet de mere,si sustine faptul ca tine multe boli departe de voliera.(5ml/litru).Din punctul lui de vedere majoritatea suplimentelor nutritive dedicate porumbeilor sunt doar o risipa de bani..In viata lui nu a vizitat un veterinar,deoarece un porumbel bolnav trebuie sacrificat nu tratat.
Asta e raspunusul nu Luceafarul tau scri aici pentru un incepator..Cum ai ganidt tu?