De ce ar trebui să ne schimbăm????

Articolul meu de săptămâna trecută a răspuns la o mulțime de comentarii. Unora nu le-a venit să creadă. Iar unii au dorit să rămână independenți ca și o revistă, temându-se ca nu cumva să fie influențati în vreun fel. Sportul columbofil are nevoie de informații excelente. Încercăm cu greu să facem acest lucru iar cu ajutorul mai multor contributori cu siguranta vom reuși să vedem și acest lucru întâmplându-se.

Acest articol se ocupă de un subiect care este în strânsă legătură cu subiectul din ultimile săptămâni: doppingul.

Folosirea produselor dopante ascunde mai multe lucruri în cazul porumbeilor. Vă voi da un exemplu. Atunci când observăm ca după o clipire a ochiului așa numita a treia pleoapă rămâne vizibila atunci acest lucru are o cauză. Iar tu trebuie să găsești problema. Și să o rezolvi. Astfel de sarcini vin odată cu hobby-ul nostru. Din acest motiv este atât de atractiv.

Datorită multitudinii de reclame în care apar medicii veterinari în care dau o grămadă de sfaturi, crescătorii cred că pentru orice problemă există o soluție. Sălile de așteptare din cabinetele veterinare arată ca niște biserici unde “pacienții” sunt văzuți. Medicul vine și te ia cu el vreo 10 pași și deja iți cunoaște problema și iți pune medicamentele pe masă. Platești și pleci mai departe. Mulți crescători vizitează cabinetele veterinare doar pentru a face cumpăraturi. Sacoșa este umplută. Iar medicul nici măcar nu te întreabă pentru ce ai nevoie. Doar lista de cumpăraturi este verificată și se bifează fiecare punct din lista.

Eu lucrez într-un Centru Medical Academic unde se fac o mulțime de studii. Când pacienții sunt văzuți de un doctor aceștia vin pentru o îngrijire specială. Nu se iese la cumpărături, dar sacoșa este umplută cu medicamente. Vezi, se-ntâmplă?? În sportul columbofil este diferit. Uită-te la o expoziție, vezi ce se oferă spre vânzare ca și medicamente pentru porumbei. Iar acestea sunt vândute de oameni care nu au studiat medicina. În sportul nostru multe lucruri sunt posibile. Iar medici veterinari specializați în porumbei abia ca mai fac studii (cercetare) și s-au transformat în agenți de vânzare. Cunosc doar puțini medici veterinari care își iau în serios profesia. Refuzând să vândă medicamente prin poșta. Depozitele răsar repede și aproape de după colț poți să îți cumperi multe fără nici măcar să dai un telefon. Atât de simplu este să îți cumperi medicamente. De la fereastra farmaciei sau pe sub masă…

Care sunt consecințele? Consecințele folosirii atâtor medicamente când nu este nevoie este, că porumbeii se uzează mult mai devreme. Porumbeii nu vor rezista atât de mult dacă continuăm să îi umplem cu tot felul de gunoaie. Sau mai sunt îmbarcați la etape fără ca crescătorul să observe ca acel porumbel nu va fi în stare să ajungă acasă. Dar acest lucru nu este cel mai rău dintre toate.

Cel mai rău dintre toate este că folosirea produselor dopante a intrat încet în sportul columbofil prin ușa din spate. Eu nu cred că face porumbeii să zboare mai repede. Din punctul meu de vedere, porumbelul care alege cea mai scurtă rută către casă este cel mai rapid.

Columbofilii cred că dopingul face porumbeii să zboare mai rapid. Anumite produse în mod cert fac porumbeii să zboare mai mult. Astfel de porumbei zboară mai mult la viteze mari pentru că aceștia nu simt oboseala. Crescătorii spun că acești porumbei zboară mai repede. Dar nu este așa.

Un alt motiv este că sistemul de orientare este influențat intr-un mod pozitiv. Porumbeii în formă se orientează mai bine și zboară spre casa în linie dreaptă.

În primul rând aș vrea să vă fac o mărturisire înainte de a începe să puneți alte întrebări. Eu nu știu nimic despre dopaj. Ceea ce eu aș vrea este ca nimeni să nu folosească produsele dopante pe porumbeii săi. Nu este corect și nici nu este acceptat. Din acest motive eu nu sunt intersat să aflu mai multe despre dopaj. Astfel nu voi răspunde la întrebări pe acest subiect și nici nu vreau să am de a face cu crescători care au altă părere despre dopaj.

Bine. Sau mai bine nu. Dopajul a prins rădăcini în sportul columbofil. Este de datoria mea de a atrage atenția crescătorilor de porumbei care doresc să asculte care sunt pericolele dopajului și care sunt pericolele în sportul columbofil în general. Ultimul este unul simplu. Numai ce am deschis o revistă de porumbei când un crescător a fost prins că își dopează porumbeii săi. Atât de negativ.

Un alt pericol este că succesele sunt atât de ușoare, încât crescătorii nu mai vor să se gândească. Nu mai sunt interesați de alte cunoșțiinte columbofile. Doar câteva picături în apă și gata!

Porumbeii, plini de produse dopante sunt în topul clasamentelor pentru o perioadă mai lungă de timp. Forma de top ține o perioadă mai lungă de timp. Un porumbel normal poate fi în formă doar câteva săptămâni. Astfel dopajul are o influență bună asupra vitalității.În mod normal se simte o diferență între porumbei și se și vede, dar în cazul porumbeilor dopați nu  se observă. Toți porumbeii se comportă la fel sub influența produselor dopante. Este pur și simplu incredibil.Vizitasem o crescătorie despre care aș fi spus ca aș fi în stare să îmi mănânc ambii pantofi dacă ar fi în stare să câștige locul 1 într-o etapă. La scurt timp după începerea sezonului i-am vizitat din nou să mai dau o privire. Ceea ce am văzut era o cu totul altă poveste.

Ceea ce a urmat a fost un dezastru. Dintr-o data toți porumbeii au devenit campioni. Datorită unor crescători ca și aceștia care folsesc standarde greșite de selecție. Dacă ar face selecția pe rezultate. Iar crescătorii cumpără porumbei bazându-se pe rezultate. Cumpără greșit. Iar în final calitatea a luat-o la vale. Acest lucru se întâmplă tot mai des când mergi pe la licitații. Calitatea a ajuns la un nivel inferior în mod clar. Iar mașina relațiilor publice este singurul lucru rămas pentru a face bani.

Un alt pericol, dar mai mare. Porumbeii în formă de vârf din cauza dopajului se îmbolnăvesc mai ușor. Când forma de top dispare din cauza că crescătorul s-a oprit în a mai dopa porumbeii, atunci porumbeii săi i-au tot felul de boli destul de ușor.  Iar ceea ce e mai rău că medicamentele nu își mai fac atât de ușor efect. Din acest motiv anumite crescătorii de top vând atât de des.

Să nu uităm că datorită unei selecții greșite și a folosirii greșite a medicamentelor vitalitatea unor astfel de porumbei nu este bună. Iar bacteriile și paraziții devin tot mai rezistenți. Cu alte cuvinte dacă o boală se răspândește nu ai medicamente care să te mai ajute.

Astfel de lucruri se întâmplă deja. În sportul columbofil există o metodă extraordinară de răspândire a bacteriilor și a virusurilor: mașina de transport porumbei.

După cum se știe, mulți viruși se găsesc și se transmit prin aer. Pentru a nu permite răspândirea acestor viruși trebuie sa reîmprospătăm aerul din mașina de transport. Organizașia nașională olandeză se gândește de mai bine de 10 ani dacă este nevoie de ventilație în interiorul mașinii de transport. Întreabă un crescător și acesta îți va spune: uită-te la crescătoria mea.  Se poate observa că acesta este atent la sistemul de ventilașie din propria crescătorie. Dar când vine vorba de sistemul de ventilație din mașinile de transport acestea sunt în grija NPO-ului (federației olandeze). Iar aceștia nu prea sunt interesați. Din cauza că, costă mulți bani. De ce nu am investi în viitorul sportului columbofil? Unii au înțeles și au făcut modificările necesare.

Apoi alte porcării sunt împrăștiate prin găinaț. Atunci când îmbarcăm ne place să împrăștiem porumbeii în cât mai multe boxe posibil. În acest fel reușim să punem porumbeii în contact cu cât mai multe crescătorii. Porumbeii aduc acasă pe picioare găinațul sau mai rău ajunge în stomacul lor atașat de mâncare.

Mai este o altă posibilitate de a contacta boli: prin apa de băut din mașina de transport porumbei. Ai fost atent vreodată dacă transportatorul curăță adăpătorile, rezervorul și conductele??? Sau dacă golește rezervorul de apă pentru a se usca înăuntru? Și înainte de a pleca la etapă să-l umple cu  apă proaspătă? Nu, nu prea suntem atenți. Acasă nu curățăm oare nicioadată adăpătorile?? Nu dăm nicioadată apă proaspătă…Nu e nevoie oare…Corect?

Apoi mai este încă ceva. Willem Mulder a scris un articol excelent despre: micotoxine. Va fi disponibil și în engleză în perioada următoare.  În ultima vreme am discutat despre cum e posibil ca hrana, calitate acesteia să fie tot mai slabă. Willem a dat un răspuns simplu. Fermierii au încetat să mai fie fermieri. Și-au transfomrat afacerile în tabere. Sau au început să vândă orașenilor în căutarea de pace și liniște. Hrana devine tot mai greu de găsit. Calitatea scade iar prețurile cresc. În zilele de mai demult, porumbul cel mai slab era hrana porumbeilor în mașina de transport. Când vine vorba de porumbeii noștri mirosim și de trei ori grăunțele înainte de a le da porumbeilor. Ai verificat calitate hranei din mașina de transport? Arătați-mi câteva mâini. Cine???????

O dată m-am certat serios cu un transportator care intenționa să hrănească cu porumb stricat porumbeii în mașina de transport. Vreau să vă cruț de detalii. Dar un lucru este sigur. Acei porumbei ar fi fost otraviți. Citiți articolul lui Willem Mulder. Dacă nu mă credeți, poate veți crede pe altcineva…

Aș putea să scriu cărți intregi acum și aici, și nimic să nu se schimbe. Totul va ramane la fel cum obișnuia să fie. Totdeauna a fost bine așa. Dar într-o bună zi porumbeii tăi vor lua ceva. Din cauza ventilației slabe din mașina de transport. Din cauza găințului, din cauza hranei proaste sau a apei infectate. Ah, nimic nu contează acum. Până când…

Până când vine momentul unei situații de stres. Iar majoritatea avem destule de făcut în sportul columbofil:

  • Împerecherea porumbeilor
  • Depunerea ouălelor
  • Creșterea puilor
  • Antrenamentele cu mașina
  • Să fii înauntrul unei mașini de transport porumbei
  • Să muncești din greu la organizarea etapelor
  • Să stai prin preajma mai multe zile
  • Năpârlire

Ai putea să te gândești și tu la alte câteva lucruri.

Apoi dintr-o dată problemele sunt aici. Și lovesc din greu. Porumbeii maturi care mor într-o zi. Și alții cad pe capete la scurt timp. Puii mor în cuibare. Iar porumbeii maturi sunt separați pentru a opri problema. Nu știi ce să mai faci. Ajutati-mă vă rog! Ajutor….

Trezește-te? Sau mai bine zis, noapte bună…???

Autor: Steven van Breemen

Traducere și adaptare: Andrei Bondar

 

Lasă un răspuns

Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici

Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții media sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de media sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Setările cookie pe acest website sunt setate astfel încât să vă ofere cea mai bună experiență posibilă.

Închide